Alergiile oculare, cunoscute și sub numele de „conjunctivită alergică”, sunt provocate de o reacție a sistemului imunitar la substanțe care vin în contact cu ochiul și care duc la inflamație. Cauza cea mai comună a alergiilor oculare este expunerea la alergeni precum polenul, mucegaiul, acarienii și anumite medicamente.
Alergii oculare (Conjunctivită alergică)
Alergiile se manifestă prin înroșirea ochilor, umflături, mâncărimi și lăcrimare excesivă.
Durata unei alergii oculare poate varia. Unele reacții alergice durează mai puțin de o oră sau o zi, în timp ce altele pot persista chiar și câteva săptămâni sau luni, mai ales în cazul alergiilor sezoniere
Află mai multe despre:
- Cauzele alergiilor oculare
- Simptomele alergiilor oculare
- Tipurile de alergii oculare
- Diagnosticarea alergiilor oculare
- Tratament alergii oculare: Medicamentos și naturist
- Complicațiile alergiilor oculare
Cauzele alergiilor oculare
Alergia oculară apare când sistemul imunitar al corpului reacționează la un alergen care, în mod normal, este inofensiv. Atunci când un alergen intră în contact cu ochiul tău, anumite celule din interiorul ochiului (mastocitele) eliberează histamină și alte substanțe pentru a lupta împotriva alergenului. Această reacție face ca ochii să devină roșii, să provoace mâncărimi și hiperlacrimație.
Există mai multe tipuri de alergeni. Alergenii din aer sunt cei mai frecvenți:
- Polen de la iarbă, arbori și ambrozie
- Praf
- Reziduuri din pielea animalelor de companie (piele moartă de la câini, pisici și alte animale)
- Mucegai
- Fum
Reacțiile alergice la parfum, cosmetice sau medicamente pot provoca, de asemenea, un răspuns alergic la nivelul ochilor.
Unele persoane pot fi alergice la substanțele conservante din lacrimile artificiale sau din picăturile de ochi prescrise.
Uneori, ochii pot reacționa la alergeni care nu intră neapărat în contact direct cu ochiul. Aceștia pot fi anumite alimente sau înțepături de insecte.
Unii oameni moștenesc alergiile oculare de la părinții lor. E mai probabil să te confrunți cu alergii dacă ambii părinți au, decât dacă doar unul are.
Alergii oculare: Simptome
Alergiile oculare nu reprezintă un risc major pentru acuitatea vizuală. Totuși, acestea pot provoca vedere temporară în ceață.
Poți începe să ai simptome imediat ce ochii intră în contact cu alergenul sau poți să nu ai simptome până la 4 zile.
Semnele alergiilor oculare sunt:
- Ochi roșii, iritați
- Senzație de mâncărime la nivelul ochilor
- Ochi înlăcrimați
- Pleoape umflate
- Disconfort, durere sau senzație de arsură
- Sensibilitate la lumină (fotofobie)
Acestea pot fi însoțite și de alte simptome precum: scurgeri nazale, nas înfundat și strănut.
Tipuri de alergii oculare
Principalele tipuri de alergie oculară sunt: conjunctivita alergică sezonieră, conjunctivita alergică perenă, keratoconjunctivita vernală, keratoconjunctivita atopică, conjunctivita alergică de contact și conjunctivita papilară gigantă.
1. Conjunctivita alergică sezonieră
Conjunctivita alergică sezonieră e cel mai frecvent tip de alergie oculară. De obicei, pacienții au simptome primăvară, vară sau toamnă, în funcție de polenul care îi afectează. Simptomele conjunctivitei alergice sezoniere includ:
- Mâncărime
- Roșeață
- Senzație de arsură
- Secreție apoasă, clară
- Sensibilitate la lumină
Persoanele pot avea cearcăne cronice întunecate (cunoscute sub numele de ochiuri alergice). Pleoapele pot fi umflate, iar luminile puternice pot fi deranjante. Mâncărimile pot crea un disconfort atât de mare încât pacienții se freacă la ochi, înrăutățind simptomele și crescând riscul de infecții.
Simptomele de bază sunt adesea însoțite de strănut, secreții sau congestie nazală, asociate cu „febra fânului” și alte alergii sezoniere.
2. Conjunctivita alergică perenă
Conjunctivita alergică perenă apare pe tot parcursul anului. Simptomele sunt aceleași ca la conjunctivita alergică sezonieră, dar tind să fie mai ușoare.
Acest tip de alergie e cauzat de reacții la acarieni, mucegai, reziduuri ale pielii de animale sau alți alergeni din locuință.
3. Keratoconjunctivita vernală
Keratoconjunctivita vernală este o formă mai severă de alergie oculară. E mai întâlnită la tineri și la persoanele de sex masculin. De asemenea, 75% dintre pacienți au și eczemă sau astm.
Deși poate apărea pe tot parcursul anului, simptomele se pot înrăutăți în anumite perioade. Principalele semne ale bolii oftalmologice sunt:
- Mâncărime
- Lăcrimare excesivă
- Secreție de mucus gros
- Senzație de corp străin în ochi
- Sensibilitate la lumină
Netratată, keratoconjunctivita vernală poate afecta serios vederea.
4. Keratoconjunctivita atopică
Acest tip de alergie afectează în principal pacienții mai în vârstă – în special bărbați cu istoric de dermatită alergică.
Simptomele keratoconjunctivitei atopice pot apărea pe tot parcursul anului și sunt similare cu cele ale keratoconjunctivitei vernale:
- Mâncărime severă
- Senzație de arsură
- Roșeață
- Secreția excesivă de mucus gros care, după somn, poate determina lipirea pleoapelor
Dacă nu este tratată, keratoconjunctivita atopică poate duce la cicatrizarea corneei.
5. Conjunctivita alergică de contact
Aceasta poate rezulta din iritarea provocată de lentilele de contact sau de proteinele din lacrimi care se prind de suprafața lentilei.
Simptomele pentru conjunctivita alergică de contact sunt:
- Roșeață
- Mâncărime
- Secreție mucoasă
- Disconfort la nivelul lentilei de vedere
6. Conjunctivita papilară gigantă
Conjunctivita papilară gigantă e o formă gravă de conjunctivită alergică de contact, în care se formează papule în stratul superior al pleoapei interioare. Papulele sunt ca niște „săculeți” individuali de lichid.
Și această afecțiune oftalmologică e asociată uzului de lentile de contact.
Simptomele includ:
- Mâncărime
- Inflamație
- Lăcrimare
- Secreție mucoasă
- Vedere încețoșată
- Toleranță scăzută la purtarea lentilelor de contact
- Senzație de corp străin în ochi
Diagnosticarea alergiilor oculare
Alergiile oculare se diagnostichează destul de ușor. În cadrul consultației oftalmologice, medicul te va întreba inițial despre istoricul medical și istoricul alergiilor din familia ta.
Mai apoi, va folosi un biomicroscop (un microscop cu o lumină puternică), pentru a examina ochiul. Va căuta vase de sânge inflamate pe suprafața ochiului, infecții și alte simptome ale alergiilor oculare.
Oftalmologul te poate testa și pentru un anumit tip de globule albe din sânge, evaluând o porțiune mică din țesutul conjunctivei. Această analiză se face dacă alergia e severă sau dacă nu este clar că suferi de conjunctivită alergică.
Tratament: Alergii oculare
Evitarea alergenilor
Primul pas în gestionarea formelor sezoniere sau perene ale alergiilor oculare este evitarea alergenilor care declanșează simptomele.
A. Expunerea la mediul înconjurător:
- Stai în interior pe cât posibil atunci când concentrațiile de polen sunt mai ridicate (de obicei dimineața și seara devreme, sau când vântul împrăștie polenul).
- Poartă ochelari de soare în aer liber pentru a minimiza cantitatea de polen care îți intră în ochi.
- Dacă ai mâncărimi, încearcă să nu te freci la ochi, fiindcă îi vei irita și vei agrava afecțiunea.
- Ține ferestrele închise și folosește aer condiționat în mașină și acasă (curăță constant filtrele de aer).
- Redu expunerea la acarieni, în special în dormitor. Folosește huse antibacteriene pentru perne, pilote și saltele. Spală lenjeria de pat frecvent, folosind apă caldă (cel puțin 60 de grade Celsius).
- Pentru a limita expunerea la mucegai, menține umiditatea în casă la un nivel scăzut (între 30 și 50%) și curăță regulat băile, bucătăria și subsolul. Folosește un dezumidificator, în special în subsol și în alte locuri umede. Golește-l și curăță-l des.
- Dacă mucegaiul este vizibil, curăță-l cu detergent și cu o soluție cu minimum 5% clor.
B. Contactul cu animalele de companie:
- Spală-te pe mâini imediat după ce mângâi orice animal. Spală-ți hainele după ce vizitezi prieteni cu animale de companie.
- Dacă ești alergic la un animal din casă, ține-l cât mai departe de camera ta.
- Dacă animalul trebuie să fie în interior, ține-l departe de dormitor pentru a nu fi expus la reziduurile sale. Înlocuiește covorul cu parchet, gresie sau linoleum, toate fiind mai ușor de curățat.
Totuși, cei mai mulți alergeni care declanșează alergiile oculare sunt aerieni, așa că nu poți mereu să îi eviți. Discută-ți simptomele cu alergologul, pentru a determina care opțiuni de tratament oftalmologic sunt cele mai potrivite pentru tine.
2. Alergii oculare: picături și tratament fără prescripție medicală
Picăturile oftalmice și medicamente orale fără prescripție medicală sunt de regulă folosite pentru ameliorarea simptomelor pe termen scurt. Acestea nu tratează toate problemele și, în unele cazuri, există riscul ca picăturile oftalmice să-ți agraveze de fapt starea. De aceea, e obligatoriu să discuți cu un medicul specialist, ca să alegi cea mai bună variantă pentru tine.
- Lacrimile artificiale
Sunt recomandate pentru a elimina temporar alergenii și pentru a hidrata ochiul uscat. Picăturile diminuează de asemenea, roșeața și iritarea. Acestea pot oferi un plus de alinare și confort, sunt sigure și pot fi folosite ori de câte ori este nevoie. E indicat să le păstrezi la rece.
- Picăturile decongestionante
Reduc roșeața asociată cu alergiile oculare, prin îngustarea vaselor de sânge din ochi. Ele sunt disponibile doar ca decongestionant, sau ca decongestionant împreună cu un antihistaminic, care oferă alinare suplimentară pentru senzația de mâncărime. Deoarece picăturile sunt slabe, trebuie utilizate frecvent (de 4-6 ori/zi).
Totuși, acestea nu trebuie folosite mai mult de 2-3 zile. Utilizarea îndelungată poate crea un „efect de revenire” (umflare și roșeața severe ce persistă chiar și după întreruperea picăturilor). Ai putea fi familiarizat cu aceasta dacă ai folosit spray-uri nazale decongestionante pentru mai mult de 3 zile și nasul tău a devenit și mai înfundat decât era anterior.
Picăturile decongestionante nu trebuie utilizate de către persoanele cu glaucom.
- Antihistaminice orale
Deși antihistaminicele orale pot fi eficiente pentru ameliorarea mâncărimii asociate cu alergiile oculare, acestea ar putea cauza ochi uscați și să agraveze simptomele alergiilor oculare. De asemenea, unele variante ale acestor medicamente pot provoca efecte secundare precum moleșeală sau amețeli.
3. Alergii oculare: picături și tratament cu prescripție medicală
Există și picături oftalmice și medicamente orale eliberate pe bază de prescripție medicală, folosite în tratarea alergiilor oculare.
- Picături antihistaminice
Acestea pot reduce mâncărimea, roșeața și inflamația. Deși aceste picături oferă alinare rapidă, efectul poate dura doar câteva ore, iar unele trebuie utilizate de 4 ori/zi.
- Picături de stabilizare a mastocitelor (celulele din țesutul conjunctiv al ochiului)
Previn eliberarea de histamină și alte substanțe care cauzează simptomele alergiei. Pentru a preveni mâncărimea, picăturile trebuie utilizate înainte de expunerea la alergen.
- Picături antihistaminice și de stabilizare a celulelor mastocite
Unele dintre cele mai noi picături au atât un antihistaminic, cât și un stabilizator de celule mastocite pentru tratarea și prevenirea alergiilor oculare. Acestea sunt folosite de 2 ori/zi și oferă alinare rapidă și de durată a simptomelor.
- Picături cu substanțe antiinflamatorii nesteroidiene
Medicamente antiinflamatorii nestereoidiene sunt disponibile sub formă de picături pentru a calma mâncărimea. Acestea pot provoca înțepături sau arsuri la aplicare și ar putea fi necesar să fie utilizate de 4 ori/zi.
- Picături corticosteroide
Acestea pot ajuta la tratarea simptomelor cronice și severe ale alergiilor oculare, cum ar fi mâncărimea, roșeața și inflamația. Tratamentul pe termen lung cu steroizi (mai mult de 2 săptămâni) ar trebui să fie efectuat numai sub supravegherea unui oftalmolog.
Efectele secundare ale utilizării continue includ un risc ridicat de infecție, glaucom și cataractă.
- Antihistaminice orale nesedative
Antihistaminicele eliberate pe bază de prescripție medicală pot fi eficiente în ameliorarea mâncărimii provocate de alergiile oculare. Deși acestea nu au aceleași efecte secundare sedative ca antihistaminicele fără prescripție medicală, ele pot agrava simptomele și pot cauza ochi uscați.
- Injecții pentru alergie (imunoterapie)
Injecțiile pentru alergii funcționează prin îmbunătățirea toleranței individului la substanța care declanșează o reacție alergică. Cantități mici de alergen sunt injectate, în doze crescute în timp. Tratamentul durează câteva luni pentru a obține rezultatele maxime și s-ar putea să fie nevoie să utilizezi în continuare medicamente pentru a ameliora simptomele.
4. Alergii oculare: Tratament naturist
Aceste remedii pot fi folosite în combinație cu medicamentele eliberate, cu sau fără prescripție medicală, de către oftalmolog. Câteva opțiuni ar fi:
- Comprese reci: Aplicarea unei comprese reci pe ochiul afectat poate ajuta la reducerea inflamației și la ameliorarea mâncărimii.
- Picături și clătiri cu soluție salină: Clătirea ochilor cu o soluție salină poate ajuta la eliminarea alergenilor și la reducerea inflamației.
Este important de menționat că aceste remedii nu sunt un substitut pentru tratamentul medical și nu ar trebui să fie folosite în locul medicamentelor recomandate de un specialist în alergii.
Alergii oculare la copii
Copiii pot fi tratați cu picături oftalmologice și cu medicamente pe bază de prescripție medicală. Lacrimile artificiale sunt sigure și pot fi folosite la orice vârstă. Anumite picături, cum ar fi antihistaminicele și stabilizatorii de celule mast, pot fi folosite la copiii cu vârsta de 3 ani sau mai mult. Orice tratament trebuie discutat cu medicul specialist, în cadrul unui consult pediatric.
Complicații ale alergiilor oculare
În cazuri rare, contactul cu alergeni poate cauza anafilaxie (șoc anafilactic), o reacție alergică extremă și posibil, fatală. Anafilaxia este semnalată prin:
- Gât, buze sau limbă umflate
- Dificultăți în respirație
- Erupții cutanate sau urticarie
- Puls mare
- Amețeală, senzație de leșin sau chiar leșin
- Schimbarea culorii feței sau corpului (devenind palid sau roșu)
- Dureri gastrointestinale
- Vărsături sau diaree
Dacă te confrunți cu alergii oculare, dar nu ai văzut niciodată un specialist, programează-te la o consultație într-una dintre clinicile Dr. Holhoș. Rețeaua de oftalmologie e prezentă în Cluj-Napoca, Turda, Alba-Iulia, Sibiu și Mediaș. Echipa de experți și tehnologia de ultimă oră din domeniul oftalmologic te vor face să te simți în siguranță și îți vor garanta cel mai bun tratament pentru tine.
Nistagmusul este afecțiunea oftalmologică în care ochii fac mișcări repetitive și necontrolate. Descoperă și alte simptome și opțiuni de tratament.
Discromatopsia, întâlnită și sub denumirea de discromatie, este un termen general care se referă la diverse tulburări ale vederii caracterizate prin deficiența în percepția culorilor.
„Musculițele zburătoare” sunt, de cele mai multe ori, inofensive și reprezintă o etapă normală în procesul de îmbătrânire. Află care sunt cauzele și cum poți diminua simptomele.
Alergiile oculare apar ca reacție a organismului la un alergen, provocând inflamație și mâncărimi la nivelul ochilor. Cele mai frecvente alergii oculare sunt cele sezoniere.
Migrena oftalmică e cel mai des întâlnită la vârsta de 40 de ani. Se manifestă prin tulburări de vedere și chiar orbire temporară.
Keratita, cunoscută și sub numele de „ulcer cornean”, reprezintă o inflamație la nivelul corneei. Depistată la timp, afecțiunea oftalmologică e ușor de tratat și se vindecă rapid.
Diplopia e boala oftalmologică în care vezi două imagini ale aceluiași lucru. Afecțiunea poate afecta pe oricine, dar e mai des întâlnită după 60 de ani.
Xantelasma provine din familia xantoamelor și reprezintă depuneri de grăsime în celulele din pielea de la nivelul ochilor. E vizibilă prin umflături galbene, inofensive.
Daltoniștii percep culorile într-un mod diferit față de majoritatea oamenilor. De cele mai multe ori, această afecțiune oftalmologică face dificilă distingerea între anumite culori.
Epifora este o afecțiune oftalmologică ce se manifestă prin lăcrimarea excesivă a ochilor. De cele mai multe ori, nu este gravă și dispare de la sine. Totuși, dacă te confrunți cu asta și problema persistă, îți recomandăm să te programezi la un consult oftalmologic. Tratamentul poate fi diferit, în funcție de cauza epiforei.
Dacă observi o pată galbenă pe albul ochiului, cel mai probabil, te confrunți cu pinguecula. Afecțiunea oftalmologică nu este gravă, dar simptomele pot fi inconfortabile. Află cum se tratează pinguecula și, mai important, cum ai putea s-o previi.
Entropionul este afecțiunea oftalmologică prin care pleoapa ochiului se rotește în interior. E diferită de ectropion, unde pleoapa se întoarce în exterior. Cel mai des apare la persoanele în vârstă și, de obicei, afectează doar pleoapa inferioară.
E posibil ca și tu să te confrunți cu toxoplasmoză oculară, fără să știi. Această afecțiune a retinei e extrem de întâlnită în secolul nostru și se manifestă prin disconfort la nivelul ochilor și vedere în ceață.
Ectropionul este afecțiunea oftalmologică în care pleoapa și genele se îndepărtează de cornee, și se reorientează spre exterior.
Una dintre cele mai frecvente tipuri de cefalee e cea de origine oculară. Aceasta apare ca urmare a unei afecțiuni oftalmologice.
Blefarita e afecțiunea oftalmologică ce se manifestă prin inflamarea pleoapelor. La baza acestora, pacientul observă mici cruste, formate din particule de ulei solidificate sau din bacterii care se strâng în pliul din colțul ochiului.
Uveita este afecțiunea oftalmologică de la nivelul tractului uveal, care se manifestă prin modificări de vedere și dureri oculare.
Printre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice, se numără și orjeletul. Acesta e cunoscut în termeni populari mai degrabă sub numele de „ulcior” și reprezintă o infecție la nivelul pleoapelor.
Pleoapa căzută e cunoscută în termeni medicali sub numele de „ptoză palpebrală”. Aceasta se manifestă prin îngustarea fantei vizuale a unuia sau ambilor ochi, creând un disconfort estetic și funcțional.
Ambliopia este o problemă de vedere, cunoscută în termeni populari sub numele de „ochi leneș”. Această afecțiune poate apărea la un singur ochi sau la amândoi, iar studiile arată că aproximativ 3% din populație suferă de această boală oftalmologică.
Senzația de „ochi uscați” sau „ochi obosiți” se găsește, în termeni medicali, sub numele de „keratoconjunctivită uscată” sau „xeroftalmie”, și se referă la o disfuncție a filmului lacrimal.
Strabismul, cunoscut și sub numele de „vedere cruciș” sau „privire încrucișată”, e afecțiunea oftalmologică în care axa vizuală a ochilor nu este aliniată. Astfel, unul dintre ochi se abate când trebuie să privească într-un punct fix.
Conjunctivita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice. Aceasta se poate întâlni atât la adulți, cât și la copii sau bebeluși.
Șalazionul se manifestă prin inflamarea pleoapei superioare sau inferioare. E una dintre afecțiunile oftalmologice frecvent întâlnite, și apare în momentul în care secreția glandelor sebacee de la nivelul ochiului e blocată. Șalazionul mai poate fi întâlnit și sub numele de „chalazion”.
Degenerescența maculară presupune deteriorarea maculei și, implicit, a calității vederii centrale. Această boală nu afectează și vederea periferică, deci nu poate duce la orbire completă.
Hipermetropia afectează capacitatea de a vedea obiectele din apropiere. Este posibil să puteți vedea clar obiectele îndepărtate, dar obiectele mai apropiate, chiar cuvintele dintr-o carte, de obicei sunt nefocalizate. Hipermetropia se manifestă atunci când ochiul nu focalizează în mod corespunzător lumina pe retină (stratul sensibil la lumină din partea din spate a ochiului).
Miopia este o afecțiune care se încadrează în categoria viciilor de refracție (alături de astigmatism și hipermetropie). În termeni comuni, miopia se manifestă prin vedere încețoșată la distanță, în timp ce la apropiere nu există probleme.
Asigmatismul, la fel ca miopia și hipermetropia reprezintă un viciu de refracție. În termeni generali, afecțiunea se manifestă prin viziune blurată, neclară, indiferent de distanța la care se află obiectele, suprafețele.
Presbiopia este o afecțiune legată de vârstă, care este caracterizată de scăderea vederii la apropiere. Apare de obicei în jurul vârstei de 40 de ani.
Cataracta este o afecțiune oftalmologică, frecventă, ce determină scăderea progresivă a vederii prin pierderea transparenței cristalinului. Studiile arată că aproximativ 50% din populație își pierde vederea din cauza acestei afecțiuni.