Ce este retinopatia diabetică?
Retinopatia diabetică este o complicație a diabetului care se manifestă la nivelul ochilor, cauzată de niveluri ridicate de zahăr din sânge si de deteriorarea vaselor de sânge ale țesutului sensibil la lumină aflat în spatele ochiului (retină). La început, retinopatia diabetică poate să nu provoace simptome sau poate provoca doar probleme ușoare de vedere. În fazele incipiente, vasele de sânge mici de la nivelul retinei se subțiază. În timp, vasele de sânge dezvoltă mici anevrisme (lărgiri ale diametrului vasului), care se pot rupe și pot determina acumulări de sânge în gelul vitros (fluidul cu consistență de gel din interiorul ochiului).
Retina este stratul de celule sensibil la lumină din partea din spate a ochiului care transformă lumina în semnale electrice. Semnalele sunt trimise către creier, ceea ce le transformă în imaginile pe care le vedem. Retina are nevoie de un aport constant de sânge, pe care îl primește printr-o rețea de mici vase de sânge. În timp, un nivel persistent de zahăr din sânge poate deteriora aceste vase de sânge în 3 etape principale:
- retinopatie de fond – umflături mici se dezvoltă în vasele de sânge, care pot sângera ușor, dar de obicei nu vă afectează vederea
- retinopatie pre-proliferativă – modificări mai severe și mai răspândite afectează vasele de sânge, inclusiv sângerări mai semnificative în ochi
- retinopatie proliferativă – țesutul cicatricial și vasele de sânge noi, care sunt fragile și sângerează ușor, se dezvoltă pe retină, ceea ce poate duce la o pierdere a vederii
Poate provoca orbire dacă nu este diagnosticată și tratată. Cu toate acestea, de obicei, durează câțiva ani până când retinopatia diabetică ajunge la un stadiu în care vă poate amenința vederea. Pentru a minimiza riscul ca acest lucru să se întâmple, persoanele cu diabet trebuie să urmeze câteva indicații:
- Asigurați-vă că vă controlați nivelul zahărului din sânge, tensiunea arterială și colesterolul
- Efectuați screeningul ochilor anual
- Cu toate acestea, dacă o problemă cu ochii dvs. este detectată devreme, modificările stilului de viață și / sau tratamentul pot opri agravarea.
Ce simptome aveți în caz de retinopatie diabetică?
De obicei, nu veți observa retinopatia diabetică în stadiile incipiente, deoarece nu are tendința de a prezenta simptome evidente până când nu este mai avansată. Cu toate acestea, semnele timpurii ale afecțiunii pot fi detectate prin analiza ochilor în timpul screeningului diabetic. Contactați imediat medicul de familie și medicul oftalmolog, dacă experimentați oricare din simptomele de mai jos:
- agravarea treptată a vederii
- pierderea bruscă a vederii
- forme care plutesc în câmpul vizual
- vedere încețoșată sau neclară
- dureri oculare sau roșeață
Aceste simptome nu înseamnă neapărat că aveți retinopatie diabetică, dar este important să le verificați. Nu așteptați până la următoarul screening. Alte simptome pot fi:
- Edem macular. În cazul în care boala progresează, modificările distructive de la nivelul retinei pot determina tulburări masive de vedere sau orbire
- Puncte negre, pete, dungi la nivelul câmpului vizual: apariția bruscă a unor astfel de manifestări în număr foarte mare poate fi determinată de dezlipirea de retină, care este o complicație severă a diabetului
- Vedere încețoșată, distorsionată sau dificultăți de citire
- „Fulgere luminoase” în câmpul vizual la mișcarea capului sau a ochilor: acestea sunt mai ușor de distins pe un fond negru; astfel de fulgere pot apărea atunci când cicatricile din corpul vitros tracționează retina, lucru care poate duce în final la dezlipirea de retină
- Pierderea vederii nou dobândită sau pierderea bruscă a vederii: pierderea bruscă a vederii, totală sau parțială, poate fi un simptom al multor boli de la nivelul ochiului, inclusiv dezlipirea de retină sau hemoragii în interiorul globului ocular.
Retinopatia diabetică poate fi diagnosticată cel mai ușor cu ajutorul examenului fundului de ochi. Dacă o persoană suferă de diabet, este recomandat să consulte anual medicul oftalmolog pentru un examen de fund de ochi.
Angiofluorografie (AFG)
În timp ce ochii sunt dilatați, medicul face fotografii din interiorul ochilor. Apoi, injectează o substanță de contrast specială în vena brațului și face mai multe poze pe măsură ce colorantul circula prin vasele de sânge ale ochilor. Putem folosi imaginile pentru a identifica vasele de sânge care sunt blocate, sparte sau din care se scurge lichid. Realizăm această investigație cu aparatul Zeiss Visucam Lite, unul dintre cele mai performante echipamente pentru investigațiile de fund de ochi.
Tomografia în coerență optică (OCT)
Medicul oftalmolog poate solicita o tomografie în coerență optică (OCT oftalmologic). Acest test imagistic oferă imagini în secțiune transversală a retinei care arată mai multe măsurători ale retinei. Prin intermediul acestui test, specialistul va afla dacă lichidul s-a scurs în țesutul retinian. Ulterior, tomografia în coerență optică (OCT) poate fi utilizată pentru a monitoriza evoluția tratamentului.
Care sunt factorii de risc pentru a dezvolta retinopatie diabetică?
Oricine are orice fel de formă de diabet poate să dezvolte retinopatie diabetică – inclusiv persoanele cu tip 1, tip 2 și diabet gestațional (un tip de diabet care se poate dezvolta în timpul sarcinii). Riscul dumneavoastră crește cu cât aveți o formă mai avansată și mai galopantă de diabet. În timp, mai mult de jumătate dintre persoanele cu diabet vor dezvolta retinopatie diabetică. Vestea bună este că vă puteți reduce riscul de a dezvolta retinopatie diabetică controlându-vă diabetul.
Femeile cu diabet care rămân însărcinate – sau femeile care dezvoltă diabet gestațional – prezintă un risc crescut de a avea retinopatie diabetică. Dacă aveți diabet și sunteți gravidă, faceți o consultație oftalmologică completă cât mai curând posibil.
Fără tratament, retinopatia diabetică poate duce la diverse complicații. Când vasele de sânge sângerează în lichidul principal care umple ochiul, cunoscut sub numele de vitros, aceasta se numește hemoragie vitroasă. În cazurile ușoare, simptomele includ particule ce plutesc in campl vizual, dar cazurile mai severe pot implica pierderea vederii, deoarece sângele din vitros blochează intrarea luminii în ochi. Dacă retina rămâne nedeteriorată, sângerarea în vitros se poate resoarbe singură.
În unele cazuri, retinopatia diabetică poate duce la dezlipirea de retina. Această complicație se poate întâmpla dacă țesutul cicatricial îndepărtează retina de partea din spate a ochiului.
De obicei provoacă apariția unor particule plutitoare în câmpul vizual al individului, sclipiri de lumină și pierderea severă a vederii. O retină detașată prezintă un risc semnificativ de pierdere totală a vederii dacă o persoană nu primește tratament.
Fluxul normal de lichid în ochi se poate bloca pe măsură ce se formează noi vase de sânge, ducând la glaucom. Blocajul provoacă o acumulare de presiune în ochi, crescând riscul de tensiune oculara, de deteriorare a nervului optic și pierderea vederii.
Cum poate fi prevenită retinopatia diabetică?
Vă puteți reduce riscul de apariție a retinopatiei diabetice sau puteți contribui la oprirea agravării acesteia, ținând sub control nivelul zahărului din sânge, tensiunea arterială și nivelul colesterolului. Acest lucru se poate face cu ajutorul tratamentelor prescrise pentru bolile respective, și bineînțeles, făcând alegeri sănătoase asupra stilului de viață.
Stil de viata sănătos – adoptarea câtorva modificări ale stilului de viață vă poate îmbunătăți starea generală de sănătate și vă poate reduce riscul de a dezvolta retinopatie. Acestea includ:
- dietă sănătoasă și echilibrată – în special, încercați să reduceți sarea, grăsimile și zahărul
- pierderea în greutate dacă sunteți supraponderal – ar trebui să vizați un IMC de 18,5-24,9; utilizați calculatorul IMC pentru a vă calcula IMC
- exerciții fizice regulate – cel puțin 150 de minute de activitate de intensitate moderată, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta, pe săptămână; a face 10.000 de pași pe zi poate fi o modalitate bună de a atinge acest obiectiv
- oprirea fumatului
- nu depășiti limitele recomandate de alcool – bărbaților și femeilor li se recomandă să nu bea în mod regulat mai mult de 14 unități de alcool pe săptămână
De asemenea, vi se pot prescrie medicamente pentru a vă controla nivelul zahărului din sânge (cum ar fi insulina sau metformina), tensiunea arterială (cum ar fi inhibitorii ECA) și / sau nivelul colesterolului (cum ar fi statinele).
Verificați permanent nivelul zahărului din sânge, tensiunea arterială și nivelul colesterolului – poate fi mai ușor să vă mențineți nivelul de zahăr din sânge, tensiunea arterială și nivelul de colesterol sub control dacă le monitorizați regulat și știți ce nivel sunt. Cu cât le puteți păstra mai mici, cu atât sunt mai mici șansele de a dezvolta retinopatie.
Ce tipuri de retinopatie diabetică există?
Există două tipuri de retinopatie diabetică:
Retinopatie diabetică timpurie. În această formă mai frecventă – numită retinopatie diabetică neproliferativă (NPDR) – noile vase de sânge nu cresc (proliferează). Când aveți NPDR, pereții vaselor de sânge din retină vă slăbesc. Bulbi mici ies din pereții vaselor mai mici, uneori scurgând lichid și sânge în retină. Vasele retiniene mai mari pot începe să se dilate și să devină de asemenea neregulate în diametru. NPDR poate evolua de la ușoară la severă pe măsură ce mai multe vase de sânge se blochează.
Uneori, deteriorarea vaselor de sânge retiniene duce la acumularea de lichid (edem) în porțiunea centrală (macula) a retinei. Dacă edemul macular scade vederea, este necesar un tratament pentru a preveni pierderea permanentă a vederii.
Retinopatie diabetică avansată. Retinopatia diabetică poate evolua către acest tip mai sever, cunoscut sub numele de retinopatie diabetică proliferativă. În acest tip, vasele de sânge deteriorate se închid, provocând creșterea vaselor de sânge noi și anormale în retină. Aceste noi vase de sânge sunt fragile și se pot scurge în vitros.
În cele din urmă, țesutul cicatricial din creșterea de noi vase de sânge poate determina retina să se detașeze de partea din spate a ochiului. Dacă noile vase de sânge interferează cu fluxul normal de lichid din ochi, presiunea se poate construi în globul ocular. Această acumulare poate deteriora nervul care transportă imaginile de la ochi la creier (nervul optic), rezultând glaucom.
Ce metode de tratament exista pentru retinopatia diabetică?
Tratarea retinopatiei diabetice depinde de mai mulți factori, inclusiv severitatea afecțiunii și modul în care a răspuns la tratamentele anterioare. În primele etape, un medic poate decide să monitorizeze atent ochii persoanei fără a interveni. Pacienții vor trebui să colaboreze cu medicul lor pentru a controla diabetul. Un control bun al zahărului din sânge poate încetini semnificativ dezvoltarea retinopatiei diabetice.
În majoritatea cazurilor de retinopatie diabetică avansată, persoana va necesita tratament chirurgical.
Sunt disponibile următoarele opțiuni:
Tratamentul cu laser (fotocoagulare laser)
Fotocoagularea laser este o procedură medicală care constă în aplicarea unui fascicul de lumină care în contact cu ochiul are efect termic, având ca rezultat cauterizarea fină a vaselor de sânge la nivel ocular. În funcție de patologie, această procedură se poate efectua în sala de operație sau în cabinetul medicului.
Pregătirea pacientului se face prin instilarea de picături anestezice și de dilatare. Pacientul stă pe scaun iar medicul aplică o lentilă de examinare. Prin intermediul microscopului, se vizualizează imaginea mărită a retinei.
În clinicile Dr. Holhoș, procedurile laser se fac cu ajutorul aparatului Zeiss Visual III, aparat de ultimă generație cu un nivel ridicat de performanță.
Injecții
Anumite medicamente pot reduce umflarea și minimiza scurgerilor din vasele de sânge din ochi. Medicamentele pot include medicamente anti-VEGF și corticosteroizi.
Injecțiile oculare implică următoarele etape:
- curățarea ochilor pentru a ajuta la prevenirea infecțiilor
- plasarea medicamentului anestezic pe ochi
- plasarea medicamentului în ochi cu ajutorul unui ac foarte mic
Este posibil ca oamenii să aibă nevoie de injecții regulate, dar, în timp, de obicei necesită injecții mai rar.
Operatie
Dacă o persoană are probleme cu retina sau vitrosul, aceasta poate beneficia de o vitrectomie. Această procedură presupune îndepărtarea vitrosului din ochi. Scopul este de a înlocui vitrosul blurat sau sângele pentru a îmbunătăți vederea și pentru a ajuta medicul să găsească și să repare orice surse de sângerare retiniană. După îndepărtarea vitrosului încețoșat sau sângeros, chirurgul va introduce un lichid limpede sau gaz în locul său. După operație, persoana va trebui, de obicei, să poarte un plasture pentru ochi aproximativ o zi și să utilizeze picături pentru ochi pentru a reduce umflarea și a preveni infecțiile.
Chirurgia nu este un remediu pentru retinopatia diabetică, dar poate opri sau încetini progresia simptomelor. Diabetul este o afecțiune pe termen lung, iar deteriorarea retiniană ulterioară și pierderea vederii pot să apară în ciuda tratamentului.
Referinte:
Dacriocistita reprezintă o obstrucție la nivelul canalului lacrimo-nazal, ce provoacă inflamație și infecție. Află cum se tratează.
Iridoclicita e o formă de uvee anterioară și reprezintă inflamarea irisului și a corpului ciliar. Află cum se tratează.
Edemul papilar apare ca urmare a hipertensiunii intracraniene. Netratat la timp, urmările pot fi periculoase. Află mai multe.
Anizocoria e o problemă temporară și inofensivă de cele mai multe ori. Totuși, poate semnala și o leziune sau infecție în organism. Află mai multe.
Pupilele dilatate sunt normale în situații de lumină redusă. Midriaza în schimb, poate semnala o leziune oculară sau o altă problemă mai gravă la nivelul creierului. Află mai multe.
Zona zoster oftalmică e o afecțiune care necesită îngrijire medicală imediată. Află cum se manifestă și care sunt opțiunile de tratament.
Exoftalmia e de cele mai multe ori provocată de boala Graves, o boală tiroidiană. Descoperă și celelalte cauze, și cum se tratează.
Heterocromia nu îți afectează calitatea vieții și e extrem de rară. Află care sunt excepțiile și cauzele ochilor de culori diferite.
Nistagmusul este afecțiunea oftalmologică în care ochii fac mișcări repetitive și necontrolate. Descoperă și alte simptome și opțiuni de tratament.
Discromatopsia, întâlnită și sub denumirea de discromatie, este un termen general care se referă la diverse tulburări ale vederii caracterizate prin deficiența în percepția culorilor.
„Musculițele zburătoare” sunt, de cele mai multe ori, inofensive și reprezintă o etapă normală în procesul de îmbătrânire. Află care sunt cauzele și cum poți diminua simptomele.
Alergiile oculare apar ca reacție a organismului la un alergen, provocând inflamație și mâncărimi la nivelul ochilor. Cele mai frecvente alergii oculare sunt cele sezoniere.
Migrena oftalmică e cel mai des întâlnită la vârsta de 40 de ani. Se manifestă prin tulburări de vedere și chiar orbire temporară.
Keratita, cunoscută și sub numele de „ulcer cornean”, reprezintă o inflamație la nivelul corneei. Depistată la timp, afecțiunea oftalmologică e ușor de tratat și se vindecă rapid.
Diplopia e boala oftalmologică în care vezi două imagini ale aceluiași lucru. Afecțiunea poate afecta pe oricine, dar e mai des întâlnită după 60 de ani.
Xantelasma provine din familia xantoamelor și reprezintă depuneri de grăsime în celulele din pielea de la nivelul ochilor. E vizibilă prin umflături galbene, inofensive.
Daltoniștii percep culorile într-un mod diferit față de majoritatea oamenilor. De cele mai multe ori, această afecțiune oftalmologică face dificilă distingerea între anumite culori.
Epifora este o afecțiune oftalmologică ce se manifestă prin lăcrimarea excesivă a ochilor. De cele mai multe ori, nu este gravă și dispare de la sine. Totuși, dacă te confrunți cu asta și problema persistă, îți recomandăm să te programezi la un consult oftalmologic. Tratamentul poate fi diferit, în funcție de cauza epiforei.
Dacă observi o pată galbenă pe albul ochiului, cel mai probabil, te confrunți cu pinguecula. Afecțiunea oftalmologică nu este gravă, dar simptomele pot fi inconfortabile. Află cum se tratează pinguecula și, mai important, cum ai putea s-o previi.
Entropionul este afecțiunea oftalmologică prin care pleoapa ochiului se rotește în interior. E diferită de ectropion, unde pleoapa se întoarce în exterior. Cel mai des apare la persoanele în vârstă și, de obicei, afectează doar pleoapa inferioară.
E posibil ca și tu să te confrunți cu toxoplasmoză oculară, fără să știi. Această afecțiune a retinei e extrem de întâlnită în secolul nostru și se manifestă prin disconfort la nivelul ochilor și vedere în ceață.
Ectropionul este afecțiunea oftalmologică în care pleoapa și genele se îndepărtează de cornee, și se reorientează spre exterior.
Una dintre cele mai frecvente tipuri de cefalee e cea de origine oculară. Aceasta apare ca urmare a unei afecțiuni oftalmologice.
Blefarita e afecțiunea oftalmologică ce se manifestă prin inflamarea pleoapelor. La baza acestora, pacientul observă mici cruste, formate din particule de ulei solidificate sau din bacterii care se strâng în pliul din colțul ochiului.
Uveita este afecțiunea oftalmologică de la nivelul tractului uveal, care se manifestă prin modificări de vedere și dureri oculare.
Printre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice, se numără și orjeletul. Acesta e cunoscut în termeni populari mai degrabă sub numele de „ulcior” și reprezintă o infecție la nivelul pleoapelor.
Pleoapa căzută e cunoscută în termeni medicali sub numele de „ptoză palpebrală”. Aceasta se manifestă prin îngustarea fantei vizuale a unuia sau ambilor ochi, creând un disconfort estetic și funcțional.
Ambliopia este o problemă de vedere, cunoscută în termeni populari sub numele de „ochi leneș”. Această afecțiune poate apărea la un singur ochi sau la amândoi, iar studiile arată că aproximativ 3% din populație suferă de această boală oftalmologică.
Senzația de „ochi uscați” sau „ochi obosiți” se găsește, în termeni medicali, sub numele de „keratoconjunctivită uscată” sau „xeroftalmie”, și se referă la o disfuncție a filmului lacrimal.
Strabismul, cunoscut și sub numele de „vedere cruciș” sau „privire încrucișată”, e afecțiunea oftalmologică în care axa vizuală a ochilor nu este aliniată. Astfel, unul dintre ochi se abate când trebuie să privească într-un punct fix.