Cataracta

Cataracta este o afecțiune oftalmologică, frecventă, ce determină scăderea progresivă a vederii prin pierderea transparenței cristalinului. Studiile arată că aproximativ 50% din populație își pierde vederea din cauza acestei afecțiuni.

Cum se formează o cataractă

Cristalinul, unde se formează cataracta, este poziționat în spatele părții colorate a ochiului (iris). Obiectivul focalizează lumina care trece în ochiul dvs., producând imagini clare pe retină – membrana sensibilă la lumina din ochi care funcționează ca filmul dintr-o cameră.

Pe măsură ce îmbătrânim, cristalinele din ochi devin mai puțin flexibile, mai puțin transparente și mai groase. Afecțiunile legate de vârstă și alte afecțiuni medicale fac ca țesuturile din cristalin să se rupă și să se aglomereze, opacifiind zone mici din lentilă.

Pe măsură ce cataracta continuă să se dezvolte, încetoșarea devine mai densă și implică o parte mai mare a cristalinului. O cataractă împrăștie și blochează lumina când trece prin lentilă, împiedicând o imagine clar definită să ajungă la retină. Drept urmare, vederea dvs. devine neclară.

Cataracta se dezvoltă în general la ambii ochi, dar nu uniform. Cataracta unui ochi poate fi mai avansată decât cealaltă, provocând o diferență de vedere între ochi.

Ce simptome ai în caz de cataractă?

Semnele și simptomele cataractei includ:

  • vedere înnorată, încețoșată sau slabă
  • creșterea dificultății în tipul vederii pe timp de noapte
  • sensibilitate la lumină și strălucire
  • aveți nevoie de lumină mai puternică pentru lectură și alte activități
  • apariția halourilor în jurul surselor luminoase
  • modificări frecvente în prescrierea lentilor de vedere sau a lentilelor de contact
    • se îmbunătățește vederea de aproape și scade vederea la distanță (la început, unii pacienți, care aveau dioptrii cu plus, se bucură că “le-a revenit vederea” – pot să citească fără ochelari sau cu ochelari mai vechi, cu numere mai mici)
    • cresc dioptriile, la cei cu miopie (lentile cu minus)
  • decolorarea sau îngălbenirea culorilor
  • vedere dublă într-un singur ochi
  • simțul cromatic poate fi alterat în cataracta nucleară, însoțit de un deficit în axul galben/albastru;
  • câmpul vizual poate evidenția o scădere generală a sensibilității (în perimetria automatizată) sau contracție de izoptere, scotoame localizate (în perimetria cinetică)

La început, tulburarea de vedere cauzată de cataractă poate afecta doar o mică parte a cristalinului ochiului și este posibil să nu fiți conștienți de orice pierdere a vederii. Pe măsură ce cataracta crește, ea opacifiază mai mult obiectivul și distorsionează lumina care trece prin obiectiv. Acest lucru poate duce la simptome mai vizibile.

Care sunt factorii de risc?

Factorii care cresc riscul de a dezvolta cataracta sunt:

  • Înaintarea în vârstă
  • Diabet
  • Expunere excesivă la lumină solară
  • Fumatul
  • Obezitatea
  • Tensiune arterială crescută
  • Leziuni anterioare sau inflamații oculare
  • Alte operații oculare pentru alte afecțiuni
  • Utilizarea prelungită a medicamentelor cu corticosteroizi
  • Consumul excesiv de alcool
  • Ereditatea

Cum poți preveni cataracta?

Nici un studiu nu a demonstrat cum să prevenim cataracta sau să încetinim progresia cataractei, însă sunt recomandate următoarele:

Examinați periodic ochii. Consultațiile periodice pot ajuta la detectarea cataractei și a altor probleme oculare în primele etape.

Renunțarea la fumat. Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru sugestii despre cum să renunțați la fumat. Medicamentele, consilierea și alte strategii sunt disponibile pentru a vă ajuta.

Gestionați alte probleme de sănătate. Urmați planul de tratament dacă aveți diabet sau alte afecțiuni medicale care vă pot crește riscul de cataractă.

Păstrați o dietă sănătoasă care să includă o mulțime de fructe și legume, pentru a vă asigura că obțineți multe vitamine și substanțe nutritive. Fructele și legumele au mulți antioxidanți, care vă ajută să vă mențineți sănătatea ochilor.

Purtați ochelari de soare. Lumina ultravioletă de la soare poate contribui la dezvoltarea cataractei. Purtați ochelari de soare care blochează razele ultraviolete B (UVB) atunci când sunteți în aer liber.

Reduceți consumul de alcool. Consumul excesiv de alcool poate crește riscul de cataractă.

Ce tipuri de cataractă există?

În funcție de momentul în care apare, locul unde e afectat cristalinul, dar și alți factori ce țin de starea de sănătate generală, există mai multe tipuri de cataractă.

În funcție de localizarea opacităților cristalinului:

  • Cataractă nucleară (centrală);
  • Cataractă corticală (periferică);
  • Cataractă subcapsulară posterioară (centrală și posterioară).

În funcție de vârsta la care apare:

  • Cataractă congenitală – apare la naștere sau în primii ani de viață;
  • Cataractă presenilă
  • Cataracta senilă – legată de vârstă.

Alte tipuri:

  • Cataracta patologică – apare ca o complicație a altor boli, precum diabetul zaharat;
  • Cataracta complicată – apare în urma glaucomului sau a altor boli oculare;
  • Cataracta secundară – apare după operația de cataractă;
  • Cataracta traumatică – apare în urma unor traumatisme oculare.

Ce metode de tratament exista pentru cataractă?

Singurul tratament eficient care poate fi aplicat în cataractă este intervenția chirurgicală. Nu poate fi tratată cu ajutorul medicamentelor sau corectată prin purtarea ochelarilor de vedere.

Chirurgia cataractei de facoemulsificare

Facoemulsificarea este cea mai frecventă procedură pentru cataractă. Se face o mică incizie în ochi pentru a ajunge la cristalinul opacifiat. Folosind unde sonore de înaltă frecvență (ultrasunete) cristalinul este mărunțit prin facoemulsificare, apoi eliminat din ochi (aspirat). Apoi, se introduce un nou cristalin artificial.

Află mai multe despre:

Referinte:

Text revizuit medical de Dr. Teodor Holhos, Medic chirurg oftalmolog
Scris de Echipa Dr Holhos
Afecțiuni

Dacriocistita reprezintă o obstrucție la nivelul canalului lacrimo-nazal, ce provoacă inflamație și infecție. Află cum se tratează.

Iridoclicita e o formă de uvee anterioară și reprezintă inflamarea irisului și a corpului ciliar. Află cum se tratează.

Edemul papilar apare ca urmare a hipertensiunii intracraniene. Netratat la timp, urmările pot fi periculoase. Află mai multe.

Anizocoria e o problemă temporară și inofensivă de cele mai multe ori. Totuși, poate semnala și o leziune sau infecție în organism. Află mai multe.

Pupilele dilatate sunt normale în situații de lumină redusă. Midriaza în schimb, poate semnala o leziune oculară sau o altă problemă mai gravă la nivelul creierului. Află mai multe.

Zona zoster oftalmică e o afecțiune care necesită îngrijire medicală imediată. Află cum se manifestă și care sunt opțiunile de tratament.

Exoftalmia e de cele mai multe ori provocată de boala Graves, o boală tiroidiană. Descoperă și celelalte cauze, și cum se tratează.

Heterocromia nu îți afectează calitatea vieții și e extrem de rară. Află care sunt excepțiile și cauzele ochilor de culori diferite.

Nistagmusul este afecțiunea oftalmologică în care ochii fac mișcări repetitive și necontrolate. Descoperă și alte simptome și opțiuni de tratament.

Discromatopsia, întâlnită și sub denumirea de discromatie, este un termen general care se referă la diverse tulburări ale vederii caracterizate prin deficiența în percepția culorilor.

„Musculițele zburătoare” sunt, de cele mai multe ori, inofensive și reprezintă o etapă normală în procesul de îmbătrânire. Află care sunt cauzele și cum poți diminua simptomele.

Alergiile oculare apar ca reacție a organismului la un alergen, provocând inflamație și mâncărimi la nivelul ochilor. Cele mai frecvente alergii oculare sunt cele sezoniere.

Migrena oftalmică e cel mai des întâlnită la vârsta de 40 de ani. Se manifestă prin tulburări de vedere și chiar orbire temporară.

Keratita, cunoscută și sub numele de „ulcer cornean”, reprezintă o inflamație la nivelul corneei. Depistată la timp, afecțiunea oftalmologică e ușor de tratat și se vindecă rapid.

Diplopia e boala oftalmologică în care vezi două imagini ale aceluiași lucru. Afecțiunea poate afecta pe oricine, dar e mai des întâlnită după 60 de ani.

Xantelasma provine din familia xantoamelor și reprezintă depuneri de grăsime în celulele din pielea de la nivelul ochilor. E vizibilă prin umflături galbene, inofensive.

Daltoniștii percep culorile într-un mod diferit față de majoritatea oamenilor. De cele mai multe ori, această afecțiune oftalmologică face dificilă distingerea între anumite culori.

Epifora este o afecțiune oftalmologică ce se manifestă prin lăcrimarea excesivă a ochilor. De cele mai multe ori, nu este gravă și dispare de la sine. Totuși, dacă te confrunți cu asta și problema persistă, îți recomandăm să te programezi la un consult oftalmologic. Tratamentul poate fi diferit, în funcție de cauza epiforei.  

Dacă observi o pată galbenă pe albul ochiului, cel mai probabil, te confrunți cu pinguecula. Afecțiunea oftalmologică nu este gravă, dar simptomele pot fi inconfortabile. Află cum se tratează pinguecula și, mai important, cum ai putea s-o previi. 

Entropionul este afecțiunea oftalmologică prin care pleoapa ochiului se rotește în interior. E diferită de ectropion, unde pleoapa se întoarce în exterior. Cel mai des apare la persoanele în vârstă și, de obicei, afectează doar pleoapa inferioară.

E posibil ca și tu să te confrunți cu toxoplasmoză oculară, fără să știi. Această afecțiune a retinei e extrem de întâlnită în secolul nostru și se manifestă prin disconfort la nivelul ochilor și vedere în ceață.

Ectropionul este afecțiunea oftalmologică în care pleoapa și genele se îndepărtează de cornee, și se reorientează spre exterior.

Una dintre cele mai frecvente tipuri de cefalee e cea de origine oculară. Aceasta apare ca urmare a unei afecțiuni oftalmologice.

Blefarita e afecțiunea oftalmologică ce se manifestă prin inflamarea pleoapelor. La baza acestora, pacientul observă mici cruste, formate din particule de ulei solidificate sau din bacterii care se strâng în pliul din colțul ochiului. 

Uveita este afecțiunea oftalmologică de la nivelul tractului uveal, care se manifestă prin modificări de vedere și dureri oculare.

Printre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice, se numără și orjeletul. Acesta e cunoscut în termeni populari mai degrabă sub numele de „ulcior” și reprezintă o infecție la nivelul pleoapelor.

Pleoapa căzută e cunoscută în termeni medicali sub numele de „ptoză palpebrală”. Aceasta se manifestă prin îngustarea fantei vizuale a unuia sau ambilor ochi, creând un disconfort estetic și funcțional. 

Ambliopia este o problemă de vedere, cunoscută în termeni populari sub numele de „ochi leneș”. Această afecțiune poate apărea la un singur ochi sau la amândoi, iar studiile arată că aproximativ 3% din populație suferă de această boală oftalmologică.

Senzația de „ochi uscați” sau „ochi obosiți” se găsește, în termeni medicali, sub numele de „keratoconjunctivită uscată” sau „xeroftalmie”, și se referă la o disfuncție a filmului lacrimal.

Strabismul, cunoscut și sub numele de „vedere cruciș” sau „privire încrucișată”, e afecțiunea oftalmologică în care axa vizuală a ochilor nu este aliniată. Astfel, unul dintre ochi se abate când trebuie să privească într-un punct fix. 

Conjunctivita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice. Aceasta se poate întâlni atât la adulți, cât și la copii sau bebeluși.

Șalazionul se manifestă prin inflamarea pleoapei superioare sau inferioare. E una dintre afecțiunile oftalmologice frecvent întâlnite, și apare în momentul în care secreția glandelor sebacee de la nivelul ochiului e blocată. Șalazionul mai poate fi întâlnit și sub numele de „chalazion”.

Degenerescența maculară presupune deteriorarea maculei și, implicit, a calității vederii centrale. Această boală nu afectează și vederea periferică, deci nu poate duce la orbire completă.

Hipermetropia afectează capacitatea de a vedea obiectele din apropiere. Este posibil să puteți vedea clar obiectele îndepărtate, dar obiectele mai apropiate, chiar cuvintele dintr-o carte, de obicei sunt nefocalizate. Hipermetropia se manifestă atunci când ochiul nu focalizează în mod corespunzător lumina pe retină (stratul sensibil la lumină din partea din spate a ochiului).

Miopia este o afecțiune care se încadrează în categoria viciilor de refracție (alături de astigmatism și hipermetropie). În termeni comuni, miopia se manifestă prin vedere încețoșată la distanță, în timp ce la apropiere nu există probleme.

Asigmatismul, la fel ca miopia și hipermetropia reprezintă un viciu de refracție. În termeni generali, afecțiunea se manifestă prin viziune blurată, neclară, indiferent de distanța la care se află obiectele, suprafețele.

Presbiopia este o afecțiune legată de vârstă, care este caracterizată de scăderea vederii la apropiere. Apare de obicei în jurul vârstei de 40 de ani.

Cataracta este o afecțiune oftalmologică, frecventă, ce determină scăderea progresivă a vederii prin pierderea transparenței cristalinului. Studiile arată că aproximativ 50% din populație își pierde vederea din cauza acestei afecțiuni.

Cataracta este o afecțiune a ochilor destul de frecventă, care determină o scădere progresiva a vederii cauzată de pierderea transparenței cristalinului.

Retinopatia diabetică este o complicație a diabetului care se manifestă la nivelul ochilor, cauzată de niveluri ridicate de zahăr din sânge si de deteriorarea vaselor de sânge ale țesutului sensibil la lumină aflat în spatele ochiului (retină).

Retina este stratul fotosensibil aflat în profunzimea globului ocular, căptușindu-l pe interior în partea posterioară. Este o bucată de țesut neuronal, care creează o imagine bidimensională focalizată ce este transpusă într-un impuls electric neuronal ce traduce imaginea pentru a crea percepția vizuală.

Membrana epiretiniană este o afecțiune a zonei de interfață dintre partea posterioară a vitrosului și zona centrală a retinei, macula.

Corpul vitros se situează în centrul globului ocular, între cristalin și retină, și apare sub formă de „gel”. Un vitros sănătos este complet transparent permițând luminii să ajungă la retină fără probleme, obținându-se astfel o vedere clară.

Glaucomul este o afecțiune oculară cronică bilaterală caracterizată prin distrugerea progresivă a fibrelor nervului optic, nerv care este responsabil de transmiterea informațiilor de la ochi la creier.

Keratoconus este o boală degenerativă care se manifestă prin deformarea și subțierea progresivă a corneei. Apare de obicei în adolescență, afectează atât bărbații cât și femeile, și progresează până la maturitate.

Vezi toate
Fă-ți o programare

Puteți face programare rapid prin formularul din dreapta, sau direct la telefon. Colegii noștri de la recepție vă pot comunica disponibilitatea și informațiile necesare programării. Completarea formularului nu reprezintă înregistrarea sau confirmarea unei programări, ci transmiterea unei cereri de programare. Veți fi contactat de către echipa noastră, pentru verificarea disponibilității medicilor și realizarea unei programări.

VEZI CABINETELE ȘI CLINICILE

Notă de informare pacienți cu privire la programarea la consult/operație

Pacientul care își anulează o programare la consult/operație, o singură dată, cu cel puțin o zi înainte de programare, are dreptul la o a doua programare realizată în aceleași condiții.
Dacă pacientul își anulează, în mod consecutiv, și cea de-a doua programare la consult și/sau operație, o nouă programare se va efectua doar dacă pacientul acceptă plata în avans (prin ordin de plată sau cash la recepție) atât pentru consult, cât și pentru operație.
Pacientul care nu se prezintă la consult/operație, nu anunță anularea programării, și nici nu răspunde la apeluri, poate solicita o a doua programare doar dacă achită consultul/operația în avans.
Pacienții care solicită programare pentru operațiile de retină sau cele laser Prk/Femtolasik/Smile Pro achită în avans 30% din contravaloarea operației. Programarea se va realiza doar după încasarea avansului. Dacă pacientul anunță cu minim 48h anterior intervenției că se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta, i se va restitui tot avansul achitat. Dacă pacientul nu se prezintă și nu anunță cu cel puțin 48h anterior imposibilitatea prezentării, avansul achitat se consideră a fi pierdut cu titlul de daune interese și nu se mai restituie.