Conjunctivita la copii si adulti – Cauze, simptome, tratament
Conjunctivita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice. Aceasta se poate întâlni atât la adulți, cât și la copii sau bebeluși. Există mai multe tipuri de conjunctivită – de la forme ușoare, până la forme severe, care impun tratament imediat. Dacă ai senzația de corp străin, arsuri sau mâncărimi la nivelul ochiului, ar fi indicat să consulți un specialist în domeniu, pentru investigații, diagnostic și tratament corespunzător.
Ce este conjunctivita?
Conjunctiva este o membrană subțire, netedă și transparentă, care acoperă globul ocular până la marginea corneei. Conjunctiva îndeplinește mai multe roluri:
- Protejează împotriva infecțiilor bacteriene, cu ajutorul enzimelor, mucusului și florei saprofite;
- Apară organismul de reacțiile alergice de contact;
- Formează și menține pelicula lacrimală.
Conjunctivita este o afecțiune inflamatorie, provocată de hipersecreția conjunctivală.
- Poate apărea la adulți, copii și bebeluși.
- Nu este o boală gravă, atât timp cât se tratează de îndată ce apar primele simptome.
- Poate afecta inițial un ochi, iar mai apoi să se extindă și la celălalt.
- Nu toate tipurile de conjunctivită sunt contagioase.
- De obicei, nu afectează acuitatea vizuală.
Care sunt cauzele conjunctivitei?
Conjunctivita poate fi provocată de:
- Reacții alergice la substanțe iritante precum: praf, polen, fum, clorul din piscine sau cosmeticele care intră în contact cu ochiul;
- Virusuri, bacterii – mai multe despre asta în secțiunea „conjunctivita bacteriană”;
- Infecții cu transmitere sexuală (chlamydia, gonoreea) – cauze mai rar întâlnite (mai multe despre asta la secțiunea „conjunctivita la bebeluși”).
Există și o serie de cauze care pot favoriza dezvoltarea conjunctivitei:
- Igiena precară;
- Umezeala;
- Căldura.
Care sunt simptomele conjunctivitei?
Cele mai des întâlnite simptome sunt:
- Înroșirea ochiului – în interiorul pleoapelor și la nivelul albului ochiului;
- Senzația de corp străin;
- Lăcrimare abundentă;
- Vedere încețoșată;
- Sensibilitate la lumină;
- Secreții oculare verzui sau alb-gălbui, în special în cazul conjunctivitei bacteriene;
- Jenă și mâncărimi;
- Senzație de arsuri oculare.
Câte tipuri de conjunctivită există?
Conjunctivita alergică
Conjunctivita alergică e cea mai frecventă formă și apare drept urmare a hipersensibilității la anumiți alergeni: praf, fungi, acarieni, polen sau mucegaiuri. Uneori, poate fi cauzată și de produse cosmetice, medicamente, sau de folosirea necorespunzătoare a lentilelor de contact.
- În cele mai multe cazuri, se manifestă primăvara sau toamna.
- Conjunctivita alergică nu este contagioasă.
- Uneori, poate fi asociată cu rinita alergică, ce implică strănut, secreții nazale apoase și mâncărimi la nivelul nasului și gâtului.
- Conjunctivita alergică prezintă simptome similare cu cele ale conjunctivitei prin uscăciune corneeană, așa că se recomandă evaluarea secreției lacrimale pentru a stabili tipul afecțiunii și tratamentul corespunzător.
Conjunctivită bacteriană
Bacterii precum staphylococul, streptococul, haemophilus și chlamydia sunt cele mai frecvente în conjunctivita de acest tip.
- Primul semn e atunci când te trezești cu pleoapele lipite și observi o secreție mucoasă la baza genelor. Se mai poate manifesta și prin senzații de înțepături sau corp străin la nivel ocular, și hiperlăcrimare.
- Mai întâi, e afectat un ochi, iar la 24-48 de ore, se infectează și celălalt.
- Conjunctivita bacteriană acută creează o întreaga membrană pe interiorul pleoapei și, dacă nu e tratată la timp, duce la complicații: afectează căile lacrimale și provoacă infecții corneene.
Conjunctivita de la răceală sau conjunctivita virală
E provocată de virusuri contagioase, asociate frecvent cu răceala.
- Conjunctivita virală se transmite prin: contactul direct dintre mână și ochi, particule respiratorii contaminate sau prin apa din piscină, care nu a fost clorinată suficient. Această formă de conjunctivită e cel mai frecvent întâlnită în instituții ori locuri aglomerate: spitale, școli, bazine de înot.
- Pe lângă clasicele simptome (ochi roșii, lăcrimare abundentă, secreții, mâncărimi), conjunctivita de la răceală se mai poate manifesta și prin: edem palpebral și adenopatie preauriculară (nodul limfatic situat lângă ureche).
- Complicațiile conjunctivitei virale pot duce la keratită (inflamația corneei), care implică scăderea calității vederii, dureri oculare și sensibilitate la lumină.
- Dacă se observă leziuni cutanate veziculare, conjunctivita poate fi cauzată de virusul Herpes sau de cel Varicelo-Zosterian.
Conjunctivita la bebeluși
O formă de conjunctivită la bebeluși e cea neonatala. Aceasta apare în cazul sugarilor născuți pe cale naturală, care sunt expuși la chlamydia sau gonoree.
- Conjunctivita neonatală e gravă și necesită tratament urgent, chiar în maternitate. În caz contrar, vederea bebelușului poate fi afectată pe viață.
- Se manifestă prin secreții muco-purulente și foliculi conjunctivali pe membrana pleoapelor interioare.
- În absența tratamentului, conjunctivita neonatală evoluează cronic și poate afecta corneea.
Conjunctivita la copii
- Conjunctivita alergică e cea mai frecventă conjunctivită la copii. Aceasta se manifestă în special primăvara și poate fi însoțită de infecții la nivelul urechilor. Simptomele se estompează odată ce ajung la pubertate.
- Copiii pot suferi și de conjunctivită bacteriană, și asta din cauza grupurilor în care își petrec perioade lungi de timp – la creșă, grădiniță sau școală. Aici, riscul de contagiozitate e mai mare. Conjunctivita bacteriană la copii nu e dureroasă și se tratează în aproximativ o săptămână.
- „Conjunctivita de la răceală” poate fi întâlnită și la copii, în urma infectării cu viruși din familia adenovirusuri sau prin contactul cu o altă persoană contaminată.
Cum se tratează conjunctivita?
În funcție de forma bolii, conjunctivita trece mai rapid sau mai greu, iar tratamentul e diferit. De regulă:
- Conjunctivita alergică implică un tratament pe bază de antihistaminice sau corticosteroizi.
- Conjunctivita bacteriană impune antibiotice.
- În cazul conjunctivitei virale, tratamentul e simptomatic.
Cum se tratează conjunctivita alergică?
E necesară o vizită la alergolog, pentru a determina substanța declanșatoare. Se trateaza cu:
- Antihistaminice, colir si comprimate;
- Colir cortizonic;
- Comprese reci, aplicate pe ochi.
Se recomandă, pe cât posibil, evitarea alergenului.
Cum se tratează conjunctivita bacteriană?
În funcție de faza bolii, conjunctivita bacteriană se tratează cu antibiotice sub formă de coliruri (picături).
- De regulă, se aplică de 3-4 ori/zi, dar în cazul formelor severe, se pot administra și la interval de 1-2 ore.
- Dacă după maximum 10 zile, tratamentul nu dă randament, se recomandă o nouă vizită la oftalmolog.
- Unguentele cu antibiotic sunt contraindicate, deoarece stagnează secrețiile oculare și creează un mediu propice pentru germeni.
- Nu se recomandă pansarea ochiului.
Cum se tratează conjunctivita virală?
Conjunctivita virală se tratează prin ameliorarea simptomelor pacientului, până la remisia completă a bolii. Fiind contagioasă, persoana infectată ar trebui să fie izolată.
- Suprainfecția e combătută cu antibiotice locale.
- Ochii roșii, mâncărimea și usturimea sunt ameliorate cu lacrimi artificiale, picături cu vasoconstrictoare și antihistaminice.
- Keratita presupune o investigație corneeană și tratare prin intermediul antiinflamatoarelor steroidiene.
- Dacă pacientul prezintă și edem palpebral, se indică aplicarea de comprese reci.
- Vindecarea completă poate varia de la 15 până la 20 de zile.
Cum poți preveni conjunctivita?
- Schimbă regulat fața de pernă și lenjeria de pat.
- Nu împrumuta produsele cosmetice. În cazul în care ai o formă de conjunctivită, nu le mai folosi până nu-ți revii complet.
- Acordă atenție manipulării lentilelor de contact și igienei corespunzătoare ale acestora. Dacă ai o formă de conjunctivită, aruncă lentilele, recipientul în care le ții și soluția de păstrare.
- Dacă ai o formă contagioasă, nu strânge mâna altor persoane.
- Dacă ai conjunctivită, încearcă să nu atingi ochiul/ochii afectați. Spală-te pe mâini regulat cu apă caldă și săpun.
Dacă prezinți simptomele unei conjunctivite sau te confrunți cu orice altă afecțiune oftalmologică, nu ezita să apelezi la clinica Dr. Holhoș. Rețeaua de oftalmologie te așteaptă în Cluj-Napoca, Sibiu, Alba Iulia, Turda și Mediaș, cu o echipă extrem de bine pregătită, servicii de calitate și tehnologii de ultimă oră.
Angiomul reprezintă o formațiune necanceroasă a vaselor de sânge. Acesta poate apărea oriunde pe corp, în special pe față, piept și spate, sub formă de noduli roșii sau purpurii
Eroziunea corneană e o afecțiune oftalmologică dureroasă, la nivelul corneei.
Dacriocistita reprezintă o obstrucție la nivelul canalului lacrimo-nazal, ce provoacă inflamație și infecție. Află cum se tratează.
Iridoclicita e o formă de uvee anterioară și reprezintă inflamarea irisului și a corpului ciliar. Află cum se tratează.
Edemul papilar apare ca urmare a hipertensiunii intracraniene. Netratat la timp, urmările pot fi periculoase. Află mai multe.
Anizocoria e o problemă temporară și inofensivă de cele mai multe ori. Totuși, poate semnala și o leziune sau infecție în organism. Află mai multe.
Pupilele dilatate sunt normale în situații de lumină redusă. Midriaza în schimb, poate semnala o leziune oculară sau o altă problemă mai gravă la nivelul creierului. Află mai multe.
Zona zoster oftalmică e o afecțiune care necesită îngrijire medicală imediată. Află cum se manifestă și care sunt opțiunile de tratament.
Exoftalmia e de cele mai multe ori provocată de boala Graves, o boală tiroidiană. Descoperă și celelalte cauze, și cum se tratează.
Heterocromia nu îți afectează calitatea vieții și e extrem de rară. Află care sunt excepțiile și cauzele ochilor de culori diferite.
Nistagmusul este afecțiunea oftalmologică în care ochii fac mișcări repetitive și necontrolate. Descoperă și alte simptome și opțiuni de tratament.
Discromatopsia, întâlnită și sub denumirea de discromatie, este un termen general care se referă la diverse tulburări ale vederii caracterizate prin deficiența în percepția culorilor.
„Musculițele zburătoare” sunt, de cele mai multe ori, inofensive și reprezintă o etapă normală în procesul de îmbătrânire. Află care sunt cauzele și cum poți diminua simptomele.
Alergiile oculare apar ca reacție a organismului la un alergen, provocând inflamație și mâncărimi la nivelul ochilor. Cele mai frecvente alergii oculare sunt cele sezoniere.
Migrena oftalmică e cel mai des întâlnită la vârsta de 40 de ani. Se manifestă prin tulburări de vedere și chiar orbire temporară.
Keratita, cunoscută și sub numele de „ulcer cornean”, reprezintă o inflamație la nivelul corneei. Depistată la timp, afecțiunea oftalmologică e ușor de tratat și se vindecă rapid.
Diplopia e boala oftalmologică în care vezi două imagini ale aceluiași lucru. Afecțiunea poate afecta pe oricine, dar e mai des întâlnită după 60 de ani.
Xantelasma provine din familia xantoamelor și reprezintă depuneri de grăsime în celulele din pielea de la nivelul ochilor. E vizibilă prin umflături galbene, inofensive.
Daltoniștii percep culorile într-un mod diferit față de majoritatea oamenilor. De cele mai multe ori, această afecțiune oftalmologică face dificilă distingerea între anumite culori.
Epifora este o afecțiune oftalmologică ce se manifestă prin lăcrimarea excesivă a ochilor. De cele mai multe ori, nu este gravă și dispare de la sine. Totuși, dacă te confrunți cu asta și problema persistă, îți recomandăm să te programezi la un consult oftalmologic. Tratamentul poate fi diferit, în funcție de cauza epiforei.
Dacă observi o pată galbenă pe albul ochiului, cel mai probabil, te confrunți cu pinguecula. Afecțiunea oftalmologică nu este gravă, dar simptomele pot fi inconfortabile. Află cum se tratează pinguecula și, mai important, cum ai putea s-o previi.
Entropionul este afecțiunea oftalmologică prin care pleoapa ochiului se rotește în interior. E diferită de ectropion, unde pleoapa se întoarce în exterior. Cel mai des apare la persoanele în vârstă și, de obicei, afectează doar pleoapa inferioară.
E posibil ca și tu să te confrunți cu toxoplasmoză oculară, fără să știi. Această afecțiune a retinei e extrem de întâlnită în secolul nostru și se manifestă prin disconfort la nivelul ochilor și vedere în ceață.
Ectropionul este afecțiunea oftalmologică în care pleoapa și genele se îndepărtează de cornee, și se reorientează spre exterior.
Una dintre cele mai frecvente tipuri de cefalee e cea de origine oculară. Aceasta apare ca urmare a unei afecțiuni oftalmologice.
Blefarita e afecțiunea oftalmologică ce se manifestă prin inflamarea pleoapelor. La baza acestora, pacientul observă mici cruste, formate din particule de ulei solidificate sau din bacterii care se strâng în pliul din colțul ochiului.
Uveita este afecțiunea oftalmologică de la nivelul tractului uveal, care se manifestă prin modificări de vedere și dureri oculare.
Printre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice, se numără și orjeletul. Acesta e cunoscut în termeni populari mai degrabă sub numele de „ulcior” și reprezintă o infecție la nivelul pleoapelor.
Pleoapa căzută e cunoscută în termeni medicali sub numele de „ptoză palpebrală”. Aceasta se manifestă prin îngustarea fantei vizuale a unuia sau ambilor ochi, creând un disconfort estetic și funcțional.
Ambliopia este o problemă de vedere, cunoscută în termeni populari sub numele de „ochi leneș”. Această afecțiune poate apărea la un singur ochi sau la amândoi, iar studiile arată că aproximativ 3% din populație suferă de această boală oftalmologică.
Senzația de „ochi uscați” sau „ochi obosiți” se găsește, în termeni medicali, sub numele de „keratoconjunctivită uscată” sau „xeroftalmie”, și se referă la o disfuncție a filmului lacrimal.
Strabismul, cunoscut și sub numele de „vedere cruciș” sau „privire încrucișată”, e afecțiunea oftalmologică în care axa vizuală a ochilor nu este aliniată. Astfel, unul dintre ochi se abate când trebuie să privească într-un punct fix.
Conjunctivita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice. Aceasta se poate întâlni atât la adulți, cât și la copii sau bebeluși.
Șalazionul se manifestă prin inflamarea pleoapei superioare sau inferioare. E una dintre afecțiunile oftalmologice frecvent întâlnite, și apare în momentul în care secreția glandelor sebacee de la nivelul ochiului e blocată. Șalazionul mai poate fi întâlnit și sub numele de „chalazion”.
Degenerescența maculară presupune deteriorarea maculei și, implicit, a calității vederii centrale. Această boală nu afectează și vederea periferică, deci nu poate duce la orbire completă.
Hipermetropia afectează capacitatea de a vedea obiectele din apropiere. Este posibil să puteți vedea clar obiectele îndepărtate, dar obiectele mai apropiate, chiar cuvintele dintr-o carte, de obicei sunt nefocalizate. Hipermetropia se manifestă atunci când ochiul nu focalizează în mod corespunzător lumina pe retină (stratul sensibil la lumină din partea din spate a ochiului).
Miopia este o afecțiune care se încadrează în categoria viciilor de refracție (alături de astigmatism și hipermetropie). În termeni comuni, miopia se manifestă prin vedere încețoșată la distanță, în timp ce la apropiere nu există probleme.
Asigmatismul, la fel ca miopia și hipermetropia reprezintă un viciu de refracție. În termeni generali, afecțiunea se manifestă prin viziune blurată, neclară, indiferent de distanța la care se află obiectele, suprafețele.
Presbiopia este o afecțiune legată de vârstă, care este caracterizată de scăderea vederii la apropiere. Apare de obicei în jurul vârstei de 40 de ani.
Cataracta este o afecțiune oftalmologică, frecventă, ce determină scăderea progresivă a vederii prin pierderea transparenței cristalinului. Studiile arată că aproximativ 50% din populație își pierde vederea din cauza acestei afecțiuni.
Cataracta este o afecțiune a ochilor destul de frecventă, care determină o scădere progresiva a vederii cauzată de pierderea transparenței cristalinului.
Retinopatia diabetică este o complicație a diabetului care se manifestă la nivelul ochilor, cauzată de niveluri ridicate de zahăr din sânge si de deteriorarea vaselor de sânge ale țesutului sensibil la lumină aflat în spatele ochiului (retină).
Retina este stratul fotosensibil aflat în profunzimea globului ocular, căptușindu-l pe interior în partea posterioară. Este o bucată de țesut neuronal, care creează o imagine bidimensională focalizată ce este transpusă într-un impuls electric neuronal ce traduce imaginea pentru a crea percepția vizuală.
Membrana epiretiniană este o afecțiune a zonei de interfață dintre partea posterioară a vitrosului și zona centrală a retinei, macula.
Corpul vitros se situează în centrul globului ocular, între cristalin și retină, și apare sub formă de „gel”. Un vitros sănătos este complet transparent permițând luminii să ajungă la retină fără probleme, obținându-se astfel o vedere clară.
Glaucomul este o afecțiune oculară cronică bilaterală caracterizată prin distrugerea progresivă a fibrelor nervului optic, nerv care este responsabil de transmiterea informațiilor de la ochi la creier.
Keratoconus este o boală degenerativă care se manifestă prin deformarea și subțierea progresivă a corneei. Apare de obicei în adolescență, afectează atât bărbații cât și femeile, și progresează până la maturitate.