Daltonismul: Forme ale bolii, diagnostic și factori de risc

Daltoniștii percep culorile într-un mod diferit față de majoritatea oamenilor. De cele mai multe ori, această afecțiune oftalmologică face dificilă distingerea între anumite culori.

Ce este daltonismul și care sunt cauzele sale?

Daltonismul mai e cunoscut și sub numele de „cecitate cromatică”. 

Există 2 tipuri de celule responsabile de vederea noastră: 

  1. Celulele cu conuri (vederea în culori)
  2. Celulele în bastonașe (vederea în contrast)

Daltonismul apare când anumiți fotoreceptori din celulele cu conuri din ochi nu există, nu funcționează corespunzător sau nu percep unele culori.

Există 3 tipuri de celelule cu conuri:

  1. Conuri L: pentru vederea culorilor din spectrul roșu și pentru lungimi mari de undă 
  2. Conuri M pentru vederea culorilor din spectrul verde și pentru lungimi medii de undă 
  3. Conuri S: pentru vederea culorilor din spectrul albastru și pentru lungimi scurte de undă 

Cele mai frecvente forme de daltonism sunt de tip roșu-verde. Există forme ușoare de daltonism (când fotoreceptorii sunt prezenți, dar nu funcționează un tip de celule cu conuri) sau forme severe (când toți cei 3 fotoreceptori de culoare lipsesc).

De câte tipuri poate fi daltonismul?

În funcție de momentul apariției, daltonismul poate fi congenital sau dobândit. 

  1. Daltonismul congenital este cauzat de o mutație genetică și e moștenit la naștere.
  2. Daltonismul dobândit apare pe parcursul vieții, poate afecta unul sau ambii ochi, simetric sau asimetric, nu este constant și variază în intensitate. 

Factori de risc pentru daltonismul dobândit:

Afecțiuni medicale asociate:

Medicamente și substanțe

  • Hidroxiclorochină
  • Medicamente psihiatrice
  • Tratamentul pentru tuberculoză
  • Droguri
  • Alcool

Înaintarea în vârstă crește riscul de apariție a daltonismului dobândit

De ce bărbații sunt mai susceptibili decât femeile la daltonism?

Faptul că daltonismul e mai întâlnit la bărbați decât la femei, are de-a face cu structura genetică și moștenirea cromozomială.

Genele responsabile pentru dezvoltarea daltonismului se localizează pe cromozomul X.

  • Situația la femei: Femeile au doi cromozomi X. Pentru ca o femeie să prezinte simptomele daltonismului, e necesar ca genele afectate să fie prezente pe ambii cromozomi X. Când acestea sunt găsite doar pe unul dintre cromozomi, femeia este purtătoare, dar nu prezintă probleme de vedere. Totuși, ea le poate transmite copiilor genele afectate. 
  • Situația la bărbați: Aceștia au un singur cromozom X. Asta înseamnă că dacă primesc genele afectate de la mamă, ei vor manifesta automat boala. 

Câte forme de daltonism există?

Există mai multe forme de daltonism, în funcție de fotoreceptorii afectați. Cei mai mulți pacienți au probleme cu percepția culorilor roșu-verde, dar există și forme care afectează vederea culorilor albastru-galben.

Clasificarea formelor de daltonism; Sursă: Verywell Health

Dificultăți de percepție a culorilor roșu-verde

  • Deuteranopia
    • Daltonistul nu vede culoarea verde.
    • Daltoniștii care suferă de deuteranopie pot identifica cel mult 3 nuanțe de verde, față de cei cu vedere normală, care pot distinge până la 7 nuanțe de verde.
    • Există situații rare, în care deuteranopia este unilaterală. Asta înseamnă că afecțiunea se manifestă la un singur ochi, pe când celălalt ochi vede normal sau are o altă tulburare cromatică.
  • Protanopia
    • Daltonistul nu vede culoarea roșu.
    • Roșul e perceput ca fiind bej sau gri.
    • Această formă de daltonism este rară, afectând doar 1% dintre bărbați.
  • Deuteranomalia
    • E o formă mai ușoară decât deuteranopia.
    • Daltonistul are dificultăți în a percepe culoarea verde.
    • Nuanțele de galben și verde sunt văzute ca fiind nuanțe de roșu.
  • Protanomalia
    • E o formă mai ușoară decât protanopia.
    • Daltonistul percepe roșul, portocaliul și galbenul ca fiind nuanțe de verde.

Dificultăți de percepție a culorilor albastru-galben

  • Tritanopia
    • Este una dintre cele mai rare forme de daltonism.
    • Daltonistul poate confunda albastrul cu verdele și galbenul cu violetul. 
    • Diferențierea dintre albastru și verde, violet și roșu, galben și roz devine dificilă. 
    • Culorile pot părea mai puțin luminoase.
  • Tritanomalia
    • Tritanomalia e o formă mai ușoară decât tritanopia.
    • Daltonistul are dificultăți în a distinge între albastru și verde, și între galben și roșu.

Vederea în alb-negru

  • Acromatismul
    • Este una dintre cele mai rare forme de cecitate cromatică.
    • Daltonistul vede în tonuri de alb și negru, fiindcă toți fotoreceptorii necesari pentru percepția culorilor sunt absenți.

Cum se diagnostichează daltonismul? Teste daltonism.

Diagnosticarea tulburărilor cromatice se realizează prin intermediul unor investigații oftalmologice specializate, care includ diverse teste pentru percepția culorilor. Cele mai frecvente sunt testele pseudoizocromatice, cum ar fi cele de tip Ishihara sau Stilling. Acestea constau în planșe cu simboluri desenate în cercuri de culori variate, și ajută la evaluarea abilității pacientului de a identifica corect acele simboluri.

 

Test Ishihara; Sursă: All about vision

Alte metode utilizate în diagnosticarea deficiențelor vizuale cromatice includ testul de cip colorat, care implică evaluarea modului în care anumite culori influențează percepția. Mai există și testul anomaloscopului, care oferă informații detaliate despre modul în care individul percepe și distinge culorile.

O consultație oftalmologică într-una dintre clinicile Dr. Holhoș îți va oferi un diagnostic precis. Prin utilizarea tehnologiilor medicale de ultimă oră, specialiștii pot identifica prezența și gravitatea diverselor forme de daltonism, oferind soluții pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacientului.

Există tratament pentru daltonism?

În momentul de față, nu există un tratament definitiv al daltonismului.

Există însă câteva moduri prin care efectele acestei afecțiuni pot fi diminuate sau corectate. Pacienții pot folosi ochelari cu lentile recomandate de medicul oftalmolog, care modifică spectrul luminii și îmbunătățesc percepția culorilor. Mai mult, daltoniștii pot învăța anumite strategii pentru a compensa absența percepției culorilor, prin dezvoltarea unor sisteme proprii de referință.

Este important de reținut că daltonismul poate influența alegerile profesionale, limitând anumite opțiuni. Persoanele afectate pot întâmpina dificultăți în alegerea unor cariere precum electricieni, farmaciști, medici chirurgi sau fotografi, deoarece acestea necesită o percepție precisă a culorilor. Cu toate acestea, cu sprijinul corespunzător, mulți daltoniști pot găsi domenii în care să exceleze, contribuind în mod esemnificativ la dezvoltarea societății.

Text revizuit medical de Dr. Teodor Holhos, Medic chirurg oftalmolog
Scris de Echipa Dr Holhos
Afecțiuni

Angiomul reprezintă o formațiune necanceroasă a vaselor de sânge. Acesta poate apărea oriunde pe corp, în special pe față, piept și spate, sub formă de noduli roșii sau purpurii

Eroziunea corneană e o afecțiune oftalmologică dureroasă, la nivelul corneei.

Dacriocistita reprezintă o obstrucție la nivelul canalului lacrimo-nazal, ce provoacă inflamație și infecție. Află cum se tratează.

Iridoclicita e o formă de uvee anterioară și reprezintă inflamarea irisului și a corpului ciliar. Află cum se tratează.

Edemul papilar apare ca urmare a hipertensiunii intracraniene. Netratat la timp, urmările pot fi periculoase. Află mai multe.

Anizocoria e o problemă temporară și inofensivă de cele mai multe ori. Totuși, poate semnala și o leziune sau infecție în organism. Află mai multe.

Pupilele dilatate sunt normale în situații de lumină redusă. Midriaza în schimb, poate semnala o leziune oculară sau o altă problemă mai gravă la nivelul creierului. Află mai multe.

Zona zoster oftalmică e o afecțiune care necesită îngrijire medicală imediată. Află cum se manifestă și care sunt opțiunile de tratament.

Exoftalmia e de cele mai multe ori provocată de boala Graves, o boală tiroidiană. Descoperă și celelalte cauze, și cum se tratează.

Heterocromia nu îți afectează calitatea vieții și e extrem de rară. Află care sunt excepțiile și cauzele ochilor de culori diferite.

Nistagmusul este afecțiunea oftalmologică în care ochii fac mișcări repetitive și necontrolate. Descoperă și alte simptome și opțiuni de tratament.

Discromatopsia, întâlnită și sub denumirea de discromatie, este un termen general care se referă la diverse tulburări ale vederii caracterizate prin deficiența în percepția culorilor.

„Musculițele zburătoare” sunt, de cele mai multe ori, inofensive și reprezintă o etapă normală în procesul de îmbătrânire. Află care sunt cauzele și cum poți diminua simptomele.

Alergiile oculare apar ca reacție a organismului la un alergen, provocând inflamație și mâncărimi la nivelul ochilor. Cele mai frecvente alergii oculare sunt cele sezoniere.

Migrena oftalmică e cel mai des întâlnită la vârsta de 40 de ani. Se manifestă prin tulburări de vedere și chiar orbire temporară.

Keratita, cunoscută și sub numele de „ulcer cornean”, reprezintă o inflamație la nivelul corneei. Depistată la timp, afecțiunea oftalmologică e ușor de tratat și se vindecă rapid.

Diplopia e boala oftalmologică în care vezi două imagini ale aceluiași lucru. Afecțiunea poate afecta pe oricine, dar e mai des întâlnită după 60 de ani.

Xantelasma provine din familia xantoamelor și reprezintă depuneri de grăsime în celulele din pielea de la nivelul ochilor. E vizibilă prin umflături galbene, inofensive.

Daltoniștii percep culorile într-un mod diferit față de majoritatea oamenilor. De cele mai multe ori, această afecțiune oftalmologică face dificilă distingerea între anumite culori.

Epifora este o afecțiune oftalmologică ce se manifestă prin lăcrimarea excesivă a ochilor. De cele mai multe ori, nu este gravă și dispare de la sine. Totuși, dacă te confrunți cu asta și problema persistă, îți recomandăm să te programezi la un consult oftalmologic. Tratamentul poate fi diferit, în funcție de cauza epiforei.  

Dacă observi o pată galbenă pe albul ochiului, cel mai probabil, te confrunți cu pinguecula. Afecțiunea oftalmologică nu este gravă, dar simptomele pot fi inconfortabile. Află cum se tratează pinguecula și, mai important, cum ai putea s-o previi. 

Entropionul este afecțiunea oftalmologică prin care pleoapa ochiului se rotește în interior. E diferită de ectropion, unde pleoapa se întoarce în exterior. Cel mai des apare la persoanele în vârstă și, de obicei, afectează doar pleoapa inferioară.

E posibil ca și tu să te confrunți cu toxoplasmoză oculară, fără să știi. Această afecțiune a retinei e extrem de întâlnită în secolul nostru și se manifestă prin disconfort la nivelul ochilor și vedere în ceață.

Ectropionul este afecțiunea oftalmologică în care pleoapa și genele se îndepărtează de cornee, și se reorientează spre exterior.

Una dintre cele mai frecvente tipuri de cefalee e cea de origine oculară. Aceasta apare ca urmare a unei afecțiuni oftalmologice.

Blefarita e afecțiunea oftalmologică ce se manifestă prin inflamarea pleoapelor. La baza acestora, pacientul observă mici cruste, formate din particule de ulei solidificate sau din bacterii care se strâng în pliul din colțul ochiului. 

Uveita este afecțiunea oftalmologică de la nivelul tractului uveal, care se manifestă prin modificări de vedere și dureri oculare.

Printre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice, se numără și orjeletul. Acesta e cunoscut în termeni populari mai degrabă sub numele de „ulcior” și reprezintă o infecție la nivelul pleoapelor.

Pleoapa căzută e cunoscută în termeni medicali sub numele de „ptoză palpebrală”. Aceasta se manifestă prin îngustarea fantei vizuale a unuia sau ambilor ochi, creând un disconfort estetic și funcțional. 

Ambliopia este o problemă de vedere, cunoscută în termeni populari sub numele de „ochi leneș”. Această afecțiune poate apărea la un singur ochi sau la amândoi, iar studiile arată că aproximativ 3% din populație suferă de această boală oftalmologică.

Senzația de „ochi uscați” sau „ochi obosiți” se găsește, în termeni medicali, sub numele de „keratoconjunctivită uscată” sau „xeroftalmie”, și se referă la o disfuncție a filmului lacrimal.

Strabismul, cunoscut și sub numele de „vedere cruciș” sau „privire încrucișată”, e afecțiunea oftalmologică în care axa vizuală a ochilor nu este aliniată. Astfel, unul dintre ochi se abate când trebuie să privească într-un punct fix. 

Conjunctivita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice. Aceasta se poate întâlni atât la adulți, cât și la copii sau bebeluși.

Șalazionul se manifestă prin inflamarea pleoapei superioare sau inferioare. E una dintre afecțiunile oftalmologice frecvent întâlnite, și apare în momentul în care secreția glandelor sebacee de la nivelul ochiului e blocată. Șalazionul mai poate fi întâlnit și sub numele de „chalazion”.

Degenerescența maculară presupune deteriorarea maculei și, implicit, a calității vederii centrale. Această boală nu afectează și vederea periferică, deci nu poate duce la orbire completă.

Hipermetropia afectează capacitatea de a vedea obiectele din apropiere. Este posibil să puteți vedea clar obiectele îndepărtate, dar obiectele mai apropiate, chiar cuvintele dintr-o carte, de obicei sunt nefocalizate. Hipermetropia se manifestă atunci când ochiul nu focalizează în mod corespunzător lumina pe retină (stratul sensibil la lumină din partea din spate a ochiului).

Miopia este o afecțiune care se încadrează în categoria viciilor de refracție (alături de astigmatism și hipermetropie). În termeni comuni, miopia se manifestă prin vedere încețoșată la distanță, în timp ce la apropiere nu există probleme.

Asigmatismul, la fel ca miopia și hipermetropia reprezintă un viciu de refracție. În termeni generali, afecțiunea se manifestă prin viziune blurată, neclară, indiferent de distanța la care se află obiectele, suprafețele.

Presbiopia este o afecțiune legată de vârstă, care este caracterizată de scăderea vederii la apropiere. Apare de obicei în jurul vârstei de 40 de ani.

Cataracta este o afecțiune oftalmologică, frecventă, ce determină scăderea progresivă a vederii prin pierderea transparenței cristalinului. Studiile arată că aproximativ 50% din populație își pierde vederea din cauza acestei afecțiuni.

Cataracta este o afecțiune a ochilor destul de frecventă, care determină o scădere progresiva a vederii cauzată de pierderea transparenței cristalinului.

Retinopatia diabetică este o complicație a diabetului care se manifestă la nivelul ochilor, cauzată de niveluri ridicate de zahăr din sânge si de deteriorarea vaselor de sânge ale țesutului sensibil la lumină aflat în spatele ochiului (retină).

Retina este stratul fotosensibil aflat în profunzimea globului ocular, căptușindu-l pe interior în partea posterioară. Este o bucată de țesut neuronal, care creează o imagine bidimensională focalizată ce este transpusă într-un impuls electric neuronal ce traduce imaginea pentru a crea percepția vizuală.

Membrana epiretiniană este o afecțiune a zonei de interfață dintre partea posterioară a vitrosului și zona centrală a retinei, macula.

Corpul vitros se situează în centrul globului ocular, între cristalin și retină, și apare sub formă de „gel”. Un vitros sănătos este complet transparent permițând luminii să ajungă la retină fără probleme, obținându-se astfel o vedere clară.

Glaucomul este o afecțiune oculară cronică bilaterală caracterizată prin distrugerea progresivă a fibrelor nervului optic, nerv care este responsabil de transmiterea informațiilor de la ochi la creier.

Keratoconus este o boală degenerativă care se manifestă prin deformarea și subțierea progresivă a corneei. Apare de obicei în adolescență, afectează atât bărbații cât și femeile, și progresează până la maturitate.

Vezi toate
Fă-ți o programare

Puteți face programare rapid prin formularul din dreapta, sau direct la telefon. Colegii noștri de la recepție vă pot comunica disponibilitatea și informațiile necesare programării. Completarea formularului nu reprezintă înregistrarea sau confirmarea unei programări, ci transmiterea unei cereri de programare. Veți fi contactat de către echipa noastră, pentru verificarea disponibilității medicilor și realizarea unei programări.

VEZI CABINETELE ȘI CLINICILE

Notă de informare pacienți cu privire la programarea la consult/operație

Pacientul care își anulează o programare la consult/operație, o singură dată, cu cel puțin o zi înainte de programare, are dreptul la o a doua programare realizată în aceleași condiții.
Dacă pacientul își anulează, în mod consecutiv, și cea de-a doua programare la consult și/sau operație, o nouă programare se va efectua doar dacă pacientul acceptă plata în avans (prin ordin de plată sau cash la recepție) atât pentru consult, cât și pentru operație.
Pacientul care nu se prezintă la consult/operație, nu anunță anularea programării, și nici nu răspunde la apeluri, poate solicita o a doua programare doar dacă achită consultul/operația în avans.
Pacienții care solicită programare pentru operațiile de retină sau cele laser Prk/Femtolasik/Smile Pro achită în avans 30% din contravaloarea operației. Programarea se va realiza doar după încasarea avansului. Dacă pacientul anunță cu minim 48h anterior intervenției că se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta, i se va restitui tot avansul achitat. Dacă pacientul nu se prezintă și nu anunță cu cel puțin 48h anterior imposibilitatea prezentării, avansul achitat se consideră a fi pierdut cu titlul de daune interese și nu se mai restituie.