Membrana epiretiniană

Membrana epiretiniană este severă atunci când afectează partea centrală a retinei responsabile de a vedea detalii fine. În cele mai severe cazuri, vederea este încețoșată și distorsionată, similar cu o vedere distorsionată printr-o pereche de binocluri neajustate. Liniile drepte, cum ar fi cele de la o ușă, pot părea ondulate pentru cineva cu membrană epiretiniană. Pierderea vederii începe neobservabilă și devine din ce în ce mai severă.

O persoană trebuie să raporteze oricare dintre următoarele simptome medicului oftalmologic:

• Scăderea vederii sau pierderea vederii centrale. Viziunea centrală permite ochilor să vadă înainte să citească sau să conducă sau să vadă detalii fine.
• Vedere distorsionată sau încețoșată.
• Vedere dublă.
• Vedere ondulată.
• Probleme la citirea literelor mici
• În forma sa avansată, această membrană poate determina distrugerea completă a celulelor în zona centrală, ducând la ceea ce se numește „gaură maculară”, cu pierderea completă a vederii

Apariția membranei epiretiniene este idiopatică, adică existența acesteia nu poate fi explicată în legătură cu nicio altă boală de care ar putea suferi pacientul. În acest caz, afecțiunea apare la pacienți sănătoși, fără a fi constatată prezența unei alte boli oculare.

De cele mai multe ori, apariția bruscă a membranei epimaculare este cauzată de schimbările naturale care au loc în corpul vitros (parte a ochiului formată dintr-un gel transparent aflat în centrul ochiului). Aceste schimbări duc la pătrunderea în corpul vitros a unor celule de pe retină și din alte părți ale ochiului. Aceste celule se stabilesc în cele din urmă pe maculă, unde pot forma o membrană.

Riscul unei persoane de a dezvolta membrană epiretiniană crește odată cu înaintarea în vârstă, iar persoanele cu o afecțiune a ochilor sau a vederii existente pot dezvolta acesta afecțiune înainte de vârsta de 50 de ani.

Condițiile oculare care pun o persoană în pericol de a dezvolta un membrană epiretiniană sunt:

• Desprinderea vitroasă posterioară: separarea gelului care umple partea din spate a ochiului către retină.
• Dezlipire de retină: are loc atunci când retina se îndepărtează de partea din spate a ochiului.
• Leziuni: Leziunile oculare sau traumatismele pot provoca membrană epiretiniană.
• Chirurgie: operațiile oculare, cum ar fi chirurgia cataractei, pot provoca membrană epiretiniană.
• Boli vasculare ale retinei: afecțiuni care afectează vasele de sânge din ochi, cum ar fi retinopatia diabetică. Retinopatia diabetică poate afecta persoanele cu diabet.
• Membrană epiretiniană existentă: A avea o membrană epiretiniană la ochi înseamnă o probabilitate mai mare de a dezvolta și în celălalt ochi.
• A avea factori de risc pentru membrană epiretiniană nu garantează că cineva va dezvolta această afecțiune la un ochi sau ambii. De asemenea, chiar și cineva care nu are factori de risc ar putea dezvolta membrană epiretiniană.

În alte cazuri însă, membrana epiretiniană poate avea o cauză secundară, adică poate fi rezultatul unei probleme oculare anterioare. Dintre acestea enumerăm:

• Complicație a unei intervenții chirurgicale în caz de dezlipire de retină
• Inflamație oculară
• Anomalii ale vaselor sanguine retiniene
• Traumatisme oculare
• Tumori intraoculare
• Afecțiuni retiniene degenerative

Nu există măsuri concrete pentru a preveni dezvoltarea unei membrane epiretiniene. Dar, este important să consultați un oftalmolog dacă bănuiți că există simptome (cum ar fi particule plutitoare sau flash-uri).

Diagnosticul și clasificarea membranei epiretiniene s-au bazat pe rezultatele examinărilor clinice. În practica clinică sunt frecvent clasificate fie ca reflex macular, forma timpurie, fie ca fibroză maculară preeretinală, forma tardivă.

Biomicroscopia cu lampă cu fantă a reflexului macular dezvăluie un reflex luminos strălucitor, ca de mătase de apă, de la suprafața interioară a retinei. În anumite cazuri, fibroza maculară preretinală se dezvoltă pe măsură ce membrana se îngroașă și se contractă, cu faldurile retiniene superficiale sau liniile de tracțiune, devenind opace și cenușii. Fibroza maculară preeretinală poate distorsiona retina, rezultând afectarea vizuală în ~ 80% din cazuri. Cazurile severe pot implica hemoragii retiniene, exsudate, anomalii vasculare, edem, pseudo găuri maculare și găuri maculare, rezultând alte tulburări vizuale.

În plus față de examinarea clinică, o varietate de teste auxiliare pot ajuta la diagnosticul și clasificarea membranei epiretiniene; de exemplu, angiofluorografia poate ajuta la diagnosticarea edemului retinian.

Membranele epiretiniene pot fi tratate prin intervenții chirurgicale – vitrectomie. Cu toate acestea, nu toate membranele epiretiniene necesită tratament. Chirurgia nu este necesară dacă membrana epiretiniană este ușoară și are un efect redus sau deloc asupra vederii. Nu există tratament non-chirurgical pentru o membrană epiretiniană.

Vitrectomia

Operația de vitrectomie se face de obicei în ambulatoriu sub anestezie locală. Operația constă în efectuarea unor incizii foarte mici pe partea albă a ochiului (sclera) la 4 mm în spatele marginii corneei. În timp ce privește ochii prin microscop, chirurgul poate folosi o varietate de instrumente specializate pentru a lucra în interiorul ochiului. În primul rând, gelul vitros este îndepărtat și înlocuit cu o soluție salină special concepută. Chirurgul poate „scoate” membrana de pe suprafața maculei. După operație, suturi absorbabile foarte fine închid inciziile.

Tehnicile și instrumentele chirurgicale mai noi pot permite chirurgului să efectueze intervenția chirurgicală în unele cazuri prin incizii minuscule de „autosigilare” care nu necesită suturi. Această nouă tehnică permite vindecarea mai rapidă a ochiului cu o iritație oculară minimă post-operatorie. Ochiul ramane pansat pana a doua zi.

{
„@context”: „https://schema.org”,
„@type”: „FAQPage”,
„mainEntity”: [
{
„@type”: „Question”,
„name”: „Ce este membrana epiretiniană?”,
„acceptedAnswer”: {
„@type”: „Answer”,
„text”: „Membrana epiretiniană este o afecțiune a zonei de interfață dintre partea posterioară a vitrosului și zona centrală a retinei, macula. Este o foaie subțire de țesut fibros care se dezvoltă pe suprafața zonei maculare a retinei și poate provoca tulburări de vedere.”
}
},
{
„@type”: „Question”,
„name”: „Ce simptome prezintă membrana epiretiniană?”,
„acceptedAnswer”: {
„@type”: „Answer”,
„text”: „Simptomele membranei epiretiniane pot include scăderea vederii sau pierderea vederii centrale, vedere distorsionată sau încețoșată, vedere dublă, vedere ondulată și probleme la citirea literelor mici.”
}
},
{
„@type”: „Question”,
„name”: „Care sunt factorii de risc pentru membrană epiretiniană?”,
„acceptedAnswer”: {
„@type”: „Answer”,
„text”: „Factorii de risc pentru membrana epiretiniană pot include desprinderea vitroasă posterioară, dezlipirea de retină, leziuni oculare, chirurgie oculară, boli vasculare ale retinei și existența unei membrane epiretiniane în celălalt ochi.”
}
},
{
„@type”: „Question”,
„name”: „Cum poate fi prevenită membrana epiretiniană?”,
„acceptedAnswer”: {
„@type”: „Answer”,
„text”: „Nu există măsuri concrete pentru a preveni dezvoltarea membranei epiretiniene. Este important să consultați un oftalmolog dacă bănuiți că există simptome.”
}
},
{
„@type”: „Question”,
„name”: „Ce tipuri de membrane epiretiniene există?”,
„acceptedAnswer”: {
„@type”: „Answer”,
„text”: „Există două forme principale de membrane epiretiniene: reflex macular (forma timpurie) și fibroză maculară preeretinală (forma tardivă).”
}
},
{
„@type”: „Question”,
„name”: „Ce metode de tratament există pentru membrana epiretiniană?”,
„acceptedAnswer”: {
„@type”: „Answer”,
„text”: „Membranele epiretiniene pot fi tratate prin intervenții chirurgicale, în special vitrectomie. Nu există tratament non-chirurgical pentru o membrană epiretiniană.”
}
}
]
}