Keratita (Ulcerul cornean) 

Corneea e asemenea unei ferestre transparente, cu o grosime de 0,9 mm în margini și 0,5 mm în centru. Aceasta acoperă irisul și pupila ochiului. Principalul său rol e în protejarea ochiului și focalizarea luminii pe retină. 

Keratita sau ulcerul cornean apare când corneea se inflamează. Boala poate fi de două tipuri, în funcție de cauză: infecțioasă sau neinfecțioasă. 

1. Keratita neinfecțioasă poate fi provocată de o leziune minoră, precum purtarea prelungită a lentilelor de contact, igiena neadecvată a acestora sau introducerea unui corp străin în ochi.
2. Keratita infecțioasă mai e cunoscută și sub numele de „keratită microbiană” sau „bacteriană”, și e cauzată de bacterii sau microbi. Poate fi transmisă de la o persoană la alta prin tuse, strănut sau atingerea obiectelor contaminate. Keratita infecțioasă netratată prezintă un risc ridicat de orbire pentru pacientul în cauză.

Oricine poate suferi de keratită. Cu toate acestea, principalul factor de risc îl reprezintă lentilele de contact.

• Lentilele de contact. Cresc riscul de keratită, atât infecțioasă, cât și neinfecțioasă. Problema poate avea mai multe surse: purtarea lor mai mult decât e recomandat, dezinfectare necorespunzătoare sau purtarea lentilelor de contact în timpul înotului. Keratita e mai des întâlnită la persoanele care folosesc lentile de contact cu purtare continuă decât la cele care le poartă doar pe timpul zilei.
• Imunitate redusă. Dacă sistemul imunitar e slăbit din cauza unei boli sau a unor medicamente pe care le iei, ai un risc mai mare de a face ulcer cornean.
• Corticosteroizi. Utilizarea picăturilor de ochi pe bază de corticosteroizi pentru tratarea unei afecțiuni oculare poate crește riscul de a dezvolta keratită infecțioasă, sau de a agrava keratita existentă.
• Leziuni oculare. Dacă ai suferit o leziune în trecut care ți-a afectat corneea, ești mai susceptibil la a dezvolta keratită pe viitor. 

Cauzele keratitei infecțioase

• Bacterii (staphylococcus, streptococcus și pseudomonas)
• Ciuperci sau paraziți – aceste organisme pot trăi pe suprafața lentilelor de contact sau în suportul lor. Corneea poate fi contaminată atunci când lentila este în ochi, provocând keratita infecțioasă. 
• Viruși (herpesul simplu și herpesul zoster)
• Apă contaminată (bacteriile, ciupercile și paraziții din apă – în special din oceane, râuri, lacuri și bazine cu apă caldă – pot intra în ochi când înoți. Cu toate acestea, riscul de keratită e redus dacă ai o cornee sănătoasă și dacă nu te-ai mai confruntat cu o leziune a corneei în trecut.) 

Cauzele keratitei neinfecțioase

• Leziuni la nivelul ochiului. Un obiect care zgârie sau rănește suprafața corneei poate duce la o keratită neinfecțioasă. Ba mai mult, dacă rana provocată permite microorganismelor să pătrundă în corneea deteriorată, keratita poate deveni infecțioasă. 
• Ochi uscați –  în acest caz, pacientul are o problemă cu filmul lacrimal, care nu poate să-și îndeplinească optim funcția de protecția a ochiului. Astfel, apare sindromul de ochi uscat și iritat, care poate duce ulterior la keratită.
• Purtarea lentilelor de contact pentru o perioadă prelungită de timp. 
• Prezența unui corp străin în ochi. 
• Expunerea prelungită la lumină ultravioletă. 
• O deficiență de vitamina A. 
• O afecțiune la nivelul pleoapelor. 
• Alergii. 

Printre cele mai frecvente simptome ale keratitei, se numără:

• Disconfort și durere la nivelul ochilor
• Lăcrimare excesivă (a nu se confunda cu epifora) 
• Ochi roșii, iritați
• Sensibilitate la lumină (fotofobie)
• Vedere încețoșată
• Probleme în deschiderea pleoapei din cauza durerii sau iritației
• Senzație de corp străin în ochi
• Scăderea acuității vizuale

Dacă observi oricare dintre simptomele keratitei la tine sau la cineva drag, fă-ți o programare la o clinică oftalmologică. Dacă porți lentile de contact, nu le mai pune până când nu te vede un medic specialist. Ia cu tine lentilele de contact și suportul lor. 

În cadrul consultului oftalmologic de bază, doctorul va începe prin a-ți pune întrebări despre istoricul tău medical și simptome. Apoi, va efectua următoarele teste:

• De acuitate vizuală (pentru a-ți evalua calitatea vederii)
• Examenul cu lanternă (pentru a verifica reacția pupilei, dimensiunea și alte factori)
• Microscopul cu lampă cu fantă. Instrumentul emite o lumină într-un ochi la un moment dat, astfel încât medicul să poată examina atent partea exterioară și interioară a ochiului. Medicul oftalmolog poate aplica o substanță cu fluoresceină pe suprafața ochiului, pentru a vedea eventualele leziuni ale corneei.
• Analize de laborator. Specialistul poate lua o probă de lacrimi sau de celule de pe corneea dumneavoastră pentru a le trimite la laborator. Poate lua și o probă separată din suportul pentru lentilele de contact. Acest lucru va ajuta la determinarea cauzei keratitei și crearea unui plan de tratament.

Deoarece cauzele ulcerului cornean sunt atât de diferite, și schemele de tratament oftalmologic variază.

Tratament pentru keratita neinfecțioasă

Dacă te confrunți cu un caz ușor de keratită neinfecțioasă, e posibil ca afecțiunea să se vindece de la sine. Totuși, e obligatoriu să te vadă un medic. Ți se poate recomanda și să folosești lacrimi artificiale (picături pentru ochi).

Dacă e o keratită neinfecțioasă mai serioasă și prezinți lăcrimare excesivă și durere la nivelul ochilor, ți se pot prescrie picături de ochi cu antibiotice, pentru a preveni o eventuală infecție. 

Tratament keratită infecțioasă

• Keratită bacteriană: În funcție de gravitatea infecției, se pot folosi picături de ochi cu antibiotice în cazurile ușoare. În cazurile moderate sau severe, se pot prescrie antibiotice orale.
• Keratită fungică: Se tratează cu picături de ochi antifungice și medicamente orale.
• Keratită virală: Se pot prescrie lacrimi artificiale, picături de ochi antivirale sau medicamente antivirale orale, în funcție de gravitatea cazului.
• Keratită parazitară: Această keratită poate fi dificil de tratat. Se pot prescrie picături cu antibiotice. Un caz sever poate presupune chiar un transplant de cornee.

Oftalmologul poate prescrie de asemenea picături de ochi pe bază de corticosteroizi (nu și în cazurile de keratită fungică) după ce infecția s-a ameliorat sau a dispărut. Aceste picături ajută la reducerea inflamației și previn formarea cicatricilor. 

Operație keratită

Operația oftalmologică de tratare a keratitei presupune înlocuirea corneei deteriorate cu una sănătoasă, de la un donator. E necesar un transplant de cornee dacă:

• Boala nu răspunde la medicamente.
• Cicatrizare corneană afectează grav vederea.

Poți reduce riscul de a dezvolta keratită dacă:

• Respecți instrucțiunile cu privire la durata de purtare, curățarea și dezinfectarea lentilelor de contact.
• Păstrezi o bună igienă a mâinilor (în special înainte de aplicarea lentilelor de contact sau dacă ai de-a face cu persoane bolnave).
• Nu faci baie cu lentilele de contact pe ohci (duș, înot, jacuzzi, etc.).
• Porți ochelari de protecție dacă faci activități ce pot provoca leziuni la nivelul ochilor.
• Porți ochelari de soare pentru a te proteja de lumina UV.

1. Care sunt posibilele complicații ale keratitei?

Posibilele complicații ale keratitei includ:

• Inflamație cronică a corneei și cicatrizarea acesteia.
• Infecții virale cronice sau recurente ale corneei.
• Declin temporar sau permanent al vederii.
• Orbire.

2. Care este diferența dintre keratită și uveită?

Diferența dintre uveită și keratită are de-a face cu locul inflamației. Semnele și simptomele sunt similare, dar uveita afectează uveea. Uveea este stratul intermediar al ochiului care include irisul, coroida și corpul ciliar. Keratita afectează corneea, stratul de protecție de deasupra irisului.

O altă afecțiune oculară cu simptome similare e conjunctivita. Aceasta afectează conjunctiva, țesutul care „căptușește” pleoapa. Puteți avea keratoconjunctivită dacă inflamația afectează atât corneea, cât și conjunctiva. Copiii tind să dezvolte o formă ușoară a acestei afecțiuni. În acest caz, e obligatoriu un consult oftalmologic pediatru.