Keratita (Ulcerul cornean) 

Keratita, cunoscută și sub numele de „ulcer cornean”, reprezintă o inflamație la nivelul corneei. Depistată la timp, afecțiunea oftalmologică e ușor de tratat și se vindecă rapid.

Ce este keratita și de câte tipuri poate fi?

Corneea e asemenea unei ferestre transparente, cu o grosime de 0,9 mm în margini și 0,5 mm în centru. Aceasta acoperă irisul și pupila ochiului. Principalul său rol e în protejarea ochiului și focalizarea luminii pe retină. 

Keratita sau ulcerul cornean apare când corneea se inflamează. Boala poate fi de două tipuri, în funcție de cauză: infecțioasă sau neinfecțioasă. 

  1. Keratita neinfecțioasă poate fi provocată de o leziune minoră, precum purtarea prelungită a lentilelor de contact, igiena neadecvată a acestora sau introducerea unui corp străin în ochi.
  2. Keratita infecțioasă mai e cunoscută și sub numele de „keratită microbiană” sau „bacteriană”, și e cauzată de bacterii sau microbi. Poate fi transmisă de la o persoană la alta prin tuse, strănut sau atingerea obiectelor contaminate. Keratita infecțioasă netratată prezintă un risc ridicat de orbire pentru pacientul în cauză.

Care sunt factorii de risc?

Oricine poate suferi de keratită. Cu toate acestea, principalul factor de risc îl reprezintă lentilele de contact.

  • Lentilele de contact. Cresc riscul de keratită, atât infecțioasă, cât și neinfecțioasă. Problema poate avea mai multe surse: purtarea lor mai mult decât e recomandat, dezinfectare necorespunzătoare sau purtarea lentilelor de contact în timpul înotului. Keratita e mai des întâlnită la persoanele care folosesc lentile de contact cu purtare continuă decât la cele care le poartă doar pe timpul zilei.
  • Imunitate redusă. Dacă sistemul imunitar e slăbit din cauza unei boli sau a unor medicamente pe care le iei, ai un risc mai mare de a face ulcer cornean.
  • Corticosteroizi. Utilizarea picăturilor de ochi pe bază de corticosteroizi pentru tratarea unei afecțiuni oculare poate crește riscul de a dezvolta keratită infecțioasă, sau de a agrava keratita existentă.
  • Leziuni oculare. Dacă ai suferit o leziune în trecut care ți-a afectat corneea, ești mai susceptibil la a dezvolta keratită pe viitor. 

Care sunt cauzele keratitei?

Cauzele keratitei infecțioase

  • Bacterii (staphylococcus, streptococcus și pseudomonas)
  • Ciuperci sau paraziți – aceste organisme pot trăi pe suprafața lentilelor de contact sau în suportul lor. Corneea poate fi contaminată atunci când lentila este în ochi, provocând keratita infecțioasă. 
  • Viruși (herpesul simplu și herpesul zoster)
  • Apă contaminată (bacteriile, ciupercile și paraziții din apă – în special din oceane, râuri, lacuri și bazine cu apă caldă – pot intra în ochi când înoți. Cu toate acestea, riscul de keratită e redus dacă ai o cornee sănătoasă și dacă nu te-ai mai confruntat cu o leziune a corneei în trecut.) 

Cauzele keratitei neinfecțioase

  • Leziuni la nivelul ochiului. Un obiect care zgârie sau rănește suprafața corneei poate duce la o keratită neinfecțioasă. Ba mai mult, dacă rana provocată permite microorganismelor să pătrundă în corneea deteriorată, keratita poate deveni infecțioasă. 
  • Ochi uscați –  în acest caz, pacientul are o problemă cu filmul lacrimal, care nu poate să-și îndeplinească optim funcția de protecția a ochiului. Astfel, apare sindromul de ochi uscat și iritat, care poate duce ulterior la keratită.
  • Purtarea lentilelor de contact pentru o perioadă prelungită de timp. 
  • Prezența unui corp străin în ochi. 
  • Expunerea prelungită la lumină ultravioletă. 
  • O deficiență de vitamina A. 
  • O afecțiune la nivelul pleoapelor. 
  • Alergii

Care sunt simptomele?

Printre cele mai frecvente simptome ale keratitei, se numără:

  • Disconfort și durere la nivelul ochilor
  • Lăcrimare excesivă (a nu se confunda cu epifora
  • Ochi roșii, iritați
  • Sensibilitate la lumină (fotofobie)
  • Vedere încețoșată
  • Probleme în deschiderea pleoapei din cauza durerii sau iritației
  • Senzație de corp străin în ochi
  • Scăderea acuității vizuale

Cum se diagnostichează keratita?

Dacă observi oricare dintre simptomele keratitei la tine sau la cineva drag, fă-ți o programare la o clinică oftalmologică. Dacă porți lentile de contact, nu le mai pune până când nu te vede un medic specialist. Ia cu tine lentilele de contact și suportul lor. 

În cadrul consultului oftalmologic de bază, doctorul va începe prin a-ți pune întrebări despre istoricul tău medical și simptome. Apoi, va efectua următoarele teste:

  • De acuitate vizuală (pentru a-ți evalua calitatea vederii)
  • Examenul cu lanternă (pentru a verifica reacția pupilei, dimensiunea și alte factori)
  • Microscopul cu lampă cu fantă. Instrumentul emite o lumină într-un ochi la un moment dat, astfel încât medicul să poată examina atent partea exterioară și interioară a ochiului. Medicul oftalmolog poate aplica o substanță cu fluoresceină pe suprafața ochiului, pentru a vedea eventualele leziuni ale corneei.
  • Analize de laborator. Specialistul poate lua o probă de lacrimi sau de celule de pe corneea dumneavoastră pentru a le trimite la laborator. Poate lua și o probă separată din suportul pentru lentilele de contact. Acest lucru va ajuta la determinarea cauzei keratitei și crearea unui plan de tratament.

Cum se tratează keratita?

Deoarece cauzele ulcerului cornean sunt atât de diferite, și schemele de tratament oftalmologic variază.

Tratament pentru keratita neinfecțioasă

Dacă te confrunți cu un caz ușor de keratită neinfecțioasă, e posibil ca afecțiunea să se vindece de la sine. Totuși, e obligatoriu să te vadă un medic. Ți se poate recomanda și să folosești lacrimi artificiale (picături pentru ochi).

Dacă e o keratită neinfecțioasă mai serioasă și prezinți lăcrimare excesivă și durere la nivelul ochilor, ți se pot prescrie picături de ochi cu antibiotice, pentru a preveni o eventuală infecție. 

Tratament keratită infecțioasă

  • Keratită bacteriană: În funcție de gravitatea infecției, se pot folosi picături de ochi cu antibiotice în cazurile ușoare. În cazurile moderate sau severe, se pot prescrie antibiotice orale.
  • Keratită fungică: Se tratează cu picături de ochi antifungice și medicamente orale.
  • Keratită virală: Se pot prescrie lacrimi artificiale, picături de ochi antivirale sau medicamente antivirale orale, în funcție de gravitatea cazului.
  • Keratită parazitară: Această keratită poate fi dificil de tratat. Se pot prescrie picături cu antibiotice. Un caz sever poate presupune chiar un transplant de cornee.

Oftalmologul poate prescrie de asemenea picături de ochi pe bază de corticosteroizi (nu și în cazurile de keratită fungică) după ce infecția s-a ameliorat sau a dispărut. Aceste picături ajută la reducerea inflamației și previn formarea cicatricilor. 

Operație keratită

Operația oftalmologică de tratare a keratitei presupune înlocuirea corneei deteriorate cu una sănătoasă, de la un donator. E necesar un transplant de cornee dacă:

  • Boala nu răspunde la medicamente.
  • Cicatrizare corneană afectează grav vederea.

Cum previi afecțiunea oftalmologică?

Poți reduce riscul de a dezvolta keratită dacă:

  • Respecți instrucțiunile cu privire la durata de purtare, curățarea și dezinfectarea lentilelor de contact.
  • Păstrezi o bună igienă a mâinilor (în special înainte de aplicarea lentilelor de contact sau dacă ai de-a face cu persoane bolnave).
  • Nu faci baie cu lentilele de contact pe ohci (duș, înot, jacuzzi, etc.).
  • Porți ochelari de protecție dacă faci activități ce pot provoca leziuni la nivelul ochilor.
  • Porți ochelari de soare pentru a te proteja de lumina UV.

Întrebări frecvente

1. Care sunt posibilele complicații ale keratitei?

Posibilele complicații ale keratitei includ:

  • Inflamație cronică a corneei și cicatrizarea acesteia.
  • Infecții virale cronice sau recurente ale corneei.
  • Declin temporar sau permanent al vederii.
  • Orbire.

2. Care este diferența dintre keratită și uveită?

Diferența dintre uveită și keratită are de-a face cu locul inflamației. Semnele și simptomele sunt similare, dar uveita afectează uveea. Uveea este stratul intermediar al ochiului care include irisul, coroida și corpul ciliar. Keratita afectează corneea, stratul de protecție de deasupra irisului.

O altă afecțiune oculară cu simptome similare e conjunctivita. Aceasta afectează conjunctiva, țesutul care „căptușește” pleoapa. Puteți avea keratoconjunctivită dacă inflamația afectează atât corneea, cât și conjunctiva. Copiii tind să dezvolte o formă ușoară a acestei afecțiuni. În acest caz, e obligatoriu un consult oftalmologic pediatru.

Rețeaua de oftalmologie Dr. Holhoș oferă servicii de înaltă calitate în clinicile sale din Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Sibiu, Turda și Mediaș. Nu ezita să te programezi la o consultație dacă te confrunți cu o problemă oftalmologică. 

Text revizuit medical de Dr. Teodor Holhos, Medic chirurg oftalmolog
Scris de Echipa Dr Holhos
Afecțiuni

Zona zoster oftalmică e o afecțiune care necesită îngrijire medicală imediată. Află cum se manifestă și care sunt opțiunile de tratament.

Exoftalmia e de cele mai multe ori provocată de boala Graves, o boală tiroidiană. Descoperă și celelalte cauze, și cum se tratează.

Heterocromia nu îți afectează calitatea vieții și e extrem de rară. Află care sunt excepțiile și cauzele ochilor de culori diferite.

Nistagmusul este afecțiunea oftalmologică în care ochii fac mișcări repetitive și necontrolate. Descoperă și alte simptome și opțiuni de tratament.

Discromatopsia, întâlnită și sub denumirea de discromatie, este un termen general care se referă la diverse tulburări ale vederii caracterizate prin deficiența în percepția culorilor.

„Musculițele zburătoare” sunt, de cele mai multe ori, inofensive și reprezintă o etapă normală în procesul de îmbătrânire. Află care sunt cauzele și cum poți diminua simptomele.

Alergiile oculare apar ca reacție a organismului la un alergen, provocând inflamație și mâncărimi la nivelul ochilor. Cele mai frecvente alergii oculare sunt cele sezoniere.

Migrena oftalmică e cel mai des întâlnită la vârsta de 40 de ani. Se manifestă prin tulburări de vedere și chiar orbire temporară.

Keratita, cunoscută și sub numele de „ulcer cornean”, reprezintă o inflamație la nivelul corneei. Depistată la timp, afecțiunea oftalmologică e ușor de tratat și se vindecă rapid.

Diplopia e boala oftalmologică în care vezi două imagini ale aceluiași lucru. Afecțiunea poate afecta pe oricine, dar e mai des întâlnită după 60 de ani.

Xantelasma provine din familia xantoamelor și reprezintă depuneri de grăsime în celulele din pielea de la nivelul ochilor. E vizibilă prin umflături galbene, inofensive.

Daltoniștii percep culorile într-un mod diferit față de majoritatea oamenilor. De cele mai multe ori, această afecțiune oftalmologică face dificilă distingerea între anumite culori.

Epifora este o afecțiune oftalmologică ce se manifestă prin lăcrimarea excesivă a ochilor. De cele mai multe ori, nu este gravă și dispare de la sine. Totuși, dacă te confrunți cu asta și problema persistă, îți recomandăm să te programezi la un consult oftalmologic. Tratamentul poate fi diferit, în funcție de cauza epiforei.  

Dacă observi o pată galbenă pe albul ochiului, cel mai probabil, te confrunți cu pinguecula. Afecțiunea oftalmologică nu este gravă, dar simptomele pot fi inconfortabile. Află cum se tratează pinguecula și, mai important, cum ai putea s-o previi. 

Entropionul este afecțiunea oftalmologică prin care pleoapa ochiului se rotește în interior. E diferită de ectropion, unde pleoapa se întoarce în exterior. Cel mai des apare la persoanele în vârstă și, de obicei, afectează doar pleoapa inferioară.

E posibil ca și tu să te confrunți cu toxoplasmoză oculară, fără să știi. Această afecțiune a retinei e extrem de întâlnită în secolul nostru și se manifestă prin disconfort la nivelul ochilor și vedere în ceață.

Ectropionul este afecțiunea oftalmologică în care pleoapa și genele se îndepărtează de cornee, și se reorientează spre exterior.

Una dintre cele mai frecvente tipuri de cefalee e cea de origine oculară. Aceasta apare ca urmare a unei afecțiuni oftalmologice.

Blefarita e afecțiunea oftalmologică ce se manifestă prin inflamarea pleoapelor. La baza acestora, pacientul observă mici cruste, formate din particule de ulei solidificate sau din bacterii care se strâng în pliul din colțul ochiului. 

Uveita este afecțiunea oftalmologică de la nivelul tractului uveal, care se manifestă prin modificări de vedere și dureri oculare.

Printre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice, se numără și orjeletul. Acesta e cunoscut în termeni populari mai degrabă sub numele de „ulcior” și reprezintă o infecție la nivelul pleoapelor.

Pleoapa căzută e cunoscută în termeni medicali sub numele de „ptoză palpebrală”. Aceasta se manifestă prin îngustarea fantei vizuale a unuia sau ambilor ochi, creând un disconfort estetic și funcțional. 

Ambliopia este o problemă de vedere, cunoscută în termeni populari sub numele de „ochi leneș”. Această afecțiune poate apărea la un singur ochi sau la amândoi, iar studiile arată că aproximativ 3% din populație suferă de această boală oftalmologică.

Senzația de „ochi uscați” sau „ochi obosiți” se găsește, în termeni medicali, sub numele de „keratoconjunctivită uscată” sau „xeroftalmie”, și se referă la o disfuncție a filmului lacrimal.

Strabismul, cunoscut și sub numele de „vedere cruciș” sau „privire încrucișată”, e afecțiunea oftalmologică în care axa vizuală a ochilor nu este aliniată. Astfel, unul dintre ochi se abate când trebuie să privească într-un punct fix. 

Conjunctivita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice. Aceasta se poate întâlni atât la adulți, cât și la copii sau bebeluși.

Șalazionul se manifestă prin inflamarea pleoapei superioare sau inferioare. E una dintre afecțiunile oftalmologice frecvent întâlnite, și apare în momentul în care secreția glandelor sebacee de la nivelul ochiului e blocată. Șalazionul mai poate fi întâlnit și sub numele de „chalazion”.

Degenerescența maculară presupune deteriorarea maculei și, implicit, a calității vederii centrale. Această boală nu afectează și vederea periferică, deci nu poate duce la orbire completă.

Hipermetropia afectează capacitatea de a vedea obiectele din apropiere. Este posibil să puteți vedea clar obiectele îndepărtate, dar obiectele mai apropiate, chiar cuvintele dintr-o carte, de obicei sunt nefocalizate. Hipermetropia se manifestă atunci când ochiul nu focalizează în mod corespunzător lumina pe retină (stratul sensibil la lumină din partea din spate a ochiului).

Miopia este o afecțiune care se încadrează în categoria viciilor de refracție (alături de astigmatism și hipermetropie). În termeni comuni, miopia se manifestă prin vedere încețoșată la distanță, în timp ce la apropiere nu există probleme.

Vezi toate
Fă-ți o programare

Puteți face programare rapid prin formularul din dreapta, sau direct la telefon. Colegii noștri de la recepție vă pot comunica disponibilitatea și informațiile necesare programării. Completarea formularului nu reprezintă înregistrarea sau confirmarea unei programări, ci transmiterea unei cereri de programare. Veți fi contactat de către echipa noastră, pentru verificarea disponibilității medicilor și realizarea unei programări.

VEZI CABINETELE ȘI CLINICILE

Notă de informare pacienți cu privire la programarea la consult/operație

Pacientul care își anulează o programare la consult/operație, o singură dată, cu cel puțin o zi înainte de programare, are dreptul la o a doua programare realizată în aceleași condiții.
Dacă pacientul își anulează, în mod consecutiv, și cea de-a doua programare la consult și/sau operație, o nouă programare se va efectua doar dacă pacientul acceptă plata în avans (prin ordin de plată sau cash la recepție) atât pentru consult, cât și pentru operație.
Pacientul care nu se prezintă la consult/operație, nu anunță anularea programării, și nici nu răspunde la apeluri, poate solicita o a doua programare doar dacă achită consultul/operația în avans.
Pacienții care solicită programare pentru operațiile de retină sau cele laser Prk/Femtolasik/Smile Pro achită în avans 30% din contravaloarea operației. Programarea se va realiza doar după încasarea avansului. Dacă pacientul anunță cu minim 48h anterior intervenției că se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta, i se va restitui tot avansul achitat. Dacă pacientul nu se prezintă și nu anunță cu cel puțin 48h anterior imposibilitatea prezentării, avansul achitat se consideră a fi pierdut cu titlul de daune interese și nu se mai restituie.