Ce este degenerescența maculară?
Degenerescența maculară e afecțiunea oftalmologică ce se manifestă prin deteriorarea vederii centrale. În termeni populari, mai e cunoscută și drept „degenerescență maculară legată de vârstă” sau „degenerescența maculară senilă”, iar „DMLV” e abrevierea des întâlnită.
Odată cu înaintarea în vârstă, oamenii sunt predispuși la degenerescență maculară, boala fiind potențată și de alți factori de risc – istoricul familial și stilul de viață. În cele ce urmează, vom vorbi pe larg despre ce este degenerescența maculară, cum poți observa simptomele bolii, care sunt modalitățile pentru a o diagnostica, posibilele tratamente, dar și câteva metode de prevenție.
Ce este macula? Vederea centrală vs. Vederea periferică
- Pentru a explica ce este degenerescența maculară, trebuie să clarificăm mai întâi ce este macula – o depresiune ovalară, aflată în centrul retinei. Macula prezintă celule sensibile la lumină – „conuri” – care fac posibilă vederea centrală; adică vederea în culori și observarea detaliilor (Ex. gesturi, fețe, drumuri – pentru a conduce). Prin urmare, macula controlează acuitatea vizuală.
- În jurul maculei sunt celule fotosensibile, responsabile cu vederea alb-negru, detectarea mișcărilor din jur, dar și a formelor. Acestea formează vederea periferică.
Ce caracteristici are degenerescența maculară?
- Numindu-se și „degenerescență maculară legată de vârstă”, principala cauză e îmbătrânirea retinei, deci riscul apariției crește după 40 – 50 ani.
- În funcție de tipul de DMLV, afecțiunea poate avansa lent sau rapid.
- Poate afecta ambii ochi sau doar unul singur
- Pentru că degenerescența maculară nu e o boală dureroasă, simptomele nu sunt sesizate imediat de către pacient.
- Un prim semnal de alarmă ar fi vederea încețoșată.
Degenerescența maculară: De câte tipuri poate fi?
Există două forme ale bolii:
1. Degenerescența maculară uscată
- Aceasta e cea mai frecventă, fiind întâlnită în aproximativ 85 – 90% dintre cazuri.
- În termeni de specialitate, i se mai spune și „degenerescența maculară nonexudativă”;
- Boala afectează vederea centrală treptat;
- Leziunile au loc la nivelul maculei, afectând capacitatea de a transmite semnale către creier.
2. Degenerescența maculară umedă
- Aceasta e o formă mai rară.
- Mai e cunoscută și ca „degenerescența maculară exudativă”;
- În aceste cazuri, sub tunica medie a ochiului (coroidă), se formează vase de sânge anormale, care emană lichid sau sânge între coroidă și maculă. Astfel, leziunile la nivelul maculei sunt permanente, iar retina nu mai poate funcționa corect;
- Boala evoluează rapid, în decursul câtorva luni sau ani;
- De regulă, apare când pacientul se confruntă deja cu forma uscată, însă nu e obligatoriu.
Care sunt cauzele degenerescenței maculare?
Boala oftalmologică apare în urma tulburărilor de circulație a sângelui. Acestea sunt cauzate, în principiu, de înaintarea în vârstă, antecedentele familiale și stilul de viață.
Să ne uităm îndeaproape la factorii de risc ce cresc incidența în rândul persoanelor predispuse la DMLV:
- Îmbătrânirea. Se mai numește și „degenerescența maculară legată de vârstă” pentru că 25% dintre persoanele care suferă de această boală au între 50 și 60 ani.
- Istoric medical. În cazul în care alți membri ai familiei s-au confruntat/se confruntă cu degenerescența maculară.
- Dacă pacientul a trecut printr-o operație de cataractă.
- Dacă pacientul suferă de anumite boli cardiovasculare și are hipertensiune arterială.
- Femeile sunt mai predispuse decât bărbații să dobândească DMLV.
- La fel și rasa albă prezintă un grad mai mare de risc.
- Pigmentul ochilor. Cei cu iris deschis la culoare sunt mai expuși decât ceilalți.
- Alimentația. Obezitatea favorizează apariția bolii. Dietele sărace în vitamine, antioxidanți, zinc, cupru și seleniu, dar bogate în grăsimi, nu sunt indicate.
- Fumatul.
- Degenerescența maculară la un singur ochi poate favoriza apariția bolii și la celălalt.
- De asemenea, degenerescența maculară uscată crește riscul apariției degenerescenței maculare umede.
Ce simptome are degenerescența maculară?
Principalul simptom e vederea încețoșată. Cu toate acestea, există și alte semnale de alarmă:
- Vederea centrală slăbește tot mai mult odată cu trecerea timpului;
- Pacientul are nevoie de o lumină mai puternică atunci când face diferite activități ce implică focus vizual (Ex. citit, condus etc.);
- Acesta nu mai vede bine la televizor/calculator;
- Observă pete albe, gri sau negre, în câmpul vizual central (Ex. Pacientul nu mai distinge chipuri. În locul lor, vede pete);
- Liniile drepte sunt percepute ca strâmbe;
- Obiectele apar distorsionate.
Cum e diagnosticată degenerescența maculară?
În cadrul consultației de rutină, medicul oftalmolog își dă seama dacă pacientul suferă sau nu de DMLV.
- Se examinează câmpul vizual – atât vederea centrală, cât și cea periferică.
- Se realizează examenul fundului de ochi, pentru evaluare maculei.
- Se face testul Amsler. Pacientului i se prezintă un careu asemănător cu hârtia milimetrică pentru a testa vederea culorilor și liniilor. Acest test e frecvent întâlnit pentru a evalua dacă forma uscată a bolii evoluează spre forma umedă.
- Se face o angiofluorografie, pentru a detecta anomalii ale vaselor de sânge.
- Se mai pot efectua tomografii și fotografii retiniene.
Cum se tratează degenerescența maculară?
Injectare intravitreană cu anti-VEGF
- Degenerescența maculară poate fi operată, însă nu poate fi înlăturată complet. Scopul său e de a stopa evoluția bolii de tip umed sau exudativ, și de a îmbunătăți starea retinei. Operația presupune injectarea intravitreană a substanței anti-VEGF; cu alte cuvinte, a unor inhibitori care au rolul de a stopa formarea vaselor de sânge anormale.
- În funcție de pacient, se stabilește și doza injecțiilor și frecvența ședințelor. Pentru început, se fac 3 injecții/ochi.
- Intervențiile au loc în clinici specializate, sub anestezie locală, fără să fie necesară internarea.
- Deși rare, sunt posibile câteva complicații, despre care pacientul află înainte de intervenție:
- Hemoragie intraoculară sau conjunctivală
- Inflamare
- Endoftalmită
- Dezlipire de retină
- Decolare de cooroidă
- Infecții
- Post-operator:
- Sunt obligatorii controalele periodice: în prima zi după intervenție, la o lună după ultima injecție și, mai apoi, de 2 ori pe an;
- Se recomandă evitarea produselor cosmetice timp de 3 săptămâni;
- Sunt interzise activitățile fizice intense timp de 2 luni;
- Sunt interzise traumatismele locale;
- E interzis înotul pentru aproximativ 2 luni;
- E interzisă expunerea la vânt și praf;
- E interzisă frecarea ochilor cel puțin 4 luni.
Terapia fotodinamică
Fotocoagularea
În cazul tratamentelor 2. și 3., degenerescența maculară e operată folosind lasere cu tehnologii de ultimă oră. Cu ajutorul lor, vasele de sânge anormale de la nivelul maculei sunt sigilate sau distruse.
Cum se poate preveni degenerescența maculară?
Un rol esențial în prevenirea bolii îl are stilul de viață.
- Se recomandă o alimentație bogată în vitamine și nutrienți;
- Stoparea fumatului;
- Exercițiu fizic regulat;
- Realizarea analizelor de sânge anual, pentru depistarea problemelor de sănătate, în special a celor de natură cardiovasculară;
- Efectuarea consultațiilor oftalmologice regulate, în special după vârsta de 40 de ani.
Dacă dorești să afli mai multe despre degenerescența maculară, urmărește seria de clipuri de mai jos în care Dr. Alexandra Țicle explică tot ce trebuie săștii despre aceasă afecțiune.
Clinica Dr. Holhoș oferă servicii excelente în domeniul oftalmologic. Specialiștii și tehnologia avansată sunt meniți să-ți ofere cea mai bună îngrijire. Localizează cabinetul cel mai apropiat de tine și fă-ți o programare online.
Dacriocistita reprezintă o obstrucție la nivelul canalului lacrimo-nazal, ce provoacă inflamație și infecție. Află cum se tratează.
Iridoclicita e o formă de uvee anterioară și reprezintă inflamarea irisului și a corpului ciliar. Află cum se tratează.
Edemul papilar apare ca urmare a hipertensiunii intracraniene. Netratat la timp, urmările pot fi periculoase. Află mai multe.
Anizocoria e o problemă temporară și inofensivă de cele mai multe ori. Totuși, poate semnala și o leziune sau infecție în organism. Află mai multe.
Pupilele dilatate sunt normale în situații de lumină redusă. Midriaza în schimb, poate semnala o leziune oculară sau o altă problemă mai gravă la nivelul creierului. Află mai multe.
Zona zoster oftalmică e o afecțiune care necesită îngrijire medicală imediată. Află cum se manifestă și care sunt opțiunile de tratament.
Exoftalmia e de cele mai multe ori provocată de boala Graves, o boală tiroidiană. Descoperă și celelalte cauze, și cum se tratează.
Heterocromia nu îți afectează calitatea vieții și e extrem de rară. Află care sunt excepțiile și cauzele ochilor de culori diferite.
Nistagmusul este afecțiunea oftalmologică în care ochii fac mișcări repetitive și necontrolate. Descoperă și alte simptome și opțiuni de tratament.
Discromatopsia, întâlnită și sub denumirea de discromatie, este un termen general care se referă la diverse tulburări ale vederii caracterizate prin deficiența în percepția culorilor.
„Musculițele zburătoare” sunt, de cele mai multe ori, inofensive și reprezintă o etapă normală în procesul de îmbătrânire. Află care sunt cauzele și cum poți diminua simptomele.
Alergiile oculare apar ca reacție a organismului la un alergen, provocând inflamație și mâncărimi la nivelul ochilor. Cele mai frecvente alergii oculare sunt cele sezoniere.
Migrena oftalmică e cel mai des întâlnită la vârsta de 40 de ani. Se manifestă prin tulburări de vedere și chiar orbire temporară.
Keratita, cunoscută și sub numele de „ulcer cornean”, reprezintă o inflamație la nivelul corneei. Depistată la timp, afecțiunea oftalmologică e ușor de tratat și se vindecă rapid.
Diplopia e boala oftalmologică în care vezi două imagini ale aceluiași lucru. Afecțiunea poate afecta pe oricine, dar e mai des întâlnită după 60 de ani.
Xantelasma provine din familia xantoamelor și reprezintă depuneri de grăsime în celulele din pielea de la nivelul ochilor. E vizibilă prin umflături galbene, inofensive.
Daltoniștii percep culorile într-un mod diferit față de majoritatea oamenilor. De cele mai multe ori, această afecțiune oftalmologică face dificilă distingerea între anumite culori.
Epifora este o afecțiune oftalmologică ce se manifestă prin lăcrimarea excesivă a ochilor. De cele mai multe ori, nu este gravă și dispare de la sine. Totuși, dacă te confrunți cu asta și problema persistă, îți recomandăm să te programezi la un consult oftalmologic. Tratamentul poate fi diferit, în funcție de cauza epiforei.
Dacă observi o pată galbenă pe albul ochiului, cel mai probabil, te confrunți cu pinguecula. Afecțiunea oftalmologică nu este gravă, dar simptomele pot fi inconfortabile. Află cum se tratează pinguecula și, mai important, cum ai putea s-o previi.
Entropionul este afecțiunea oftalmologică prin care pleoapa ochiului se rotește în interior. E diferită de ectropion, unde pleoapa se întoarce în exterior. Cel mai des apare la persoanele în vârstă și, de obicei, afectează doar pleoapa inferioară.
E posibil ca și tu să te confrunți cu toxoplasmoză oculară, fără să știi. Această afecțiune a retinei e extrem de întâlnită în secolul nostru și se manifestă prin disconfort la nivelul ochilor și vedere în ceață.
Ectropionul este afecțiunea oftalmologică în care pleoapa și genele se îndepărtează de cornee, și se reorientează spre exterior.
Una dintre cele mai frecvente tipuri de cefalee e cea de origine oculară. Aceasta apare ca urmare a unei afecțiuni oftalmologice.
Blefarita e afecțiunea oftalmologică ce se manifestă prin inflamarea pleoapelor. La baza acestora, pacientul observă mici cruste, formate din particule de ulei solidificate sau din bacterii care se strâng în pliul din colțul ochiului.
Uveita este afecțiunea oftalmologică de la nivelul tractului uveal, care se manifestă prin modificări de vedere și dureri oculare.
Printre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice, se numără și orjeletul. Acesta e cunoscut în termeni populari mai degrabă sub numele de „ulcior” și reprezintă o infecție la nivelul pleoapelor.
Pleoapa căzută e cunoscută în termeni medicali sub numele de „ptoză palpebrală”. Aceasta se manifestă prin îngustarea fantei vizuale a unuia sau ambilor ochi, creând un disconfort estetic și funcțional.
Ambliopia este o problemă de vedere, cunoscută în termeni populari sub numele de „ochi leneș”. Această afecțiune poate apărea la un singur ochi sau la amândoi, iar studiile arată că aproximativ 3% din populație suferă de această boală oftalmologică.
Senzația de „ochi uscați” sau „ochi obosiți” se găsește, în termeni medicali, sub numele de „keratoconjunctivită uscată” sau „xeroftalmie”, și se referă la o disfuncție a filmului lacrimal.
Strabismul, cunoscut și sub numele de „vedere cruciș” sau „privire încrucișată”, e afecțiunea oftalmologică în care axa vizuală a ochilor nu este aliniată. Astfel, unul dintre ochi se abate când trebuie să privească într-un punct fix.