Salazion

Șalazionul se manifestă prin inflamarea pleoapei superioare sau inferioare. E una dintre afecțiunile oftalmologice frecvent întâlnite, și apare în momentul în care secreția glandelor sebacee de la nivelul ochiului e blocată. Șalazionul mai poate fi întâlnit și sub numele de „chalazion”.

Ce este salazionul?

Chalazionul e o inflamație cronică, dar pentru a înțelege cum apare, trebuie să vorbim mai întâi despre glandele sebacee, aflate la nivelul pleoapelor. 

Despre secreția glandei Meibomius, am vorbit și în articolul despre sindromul ochiului uscat. Aceasta produce uleiuri, care ulterior devin parte din filmul lacrimal, menit să:

  • Protejeze ochiul de infecții și traumatisme;
  • Apere împotriva factorilor iritanți (praf, vânt, fum); 
  • Păstreze ochiul umed. 

În momentul în care glanda Meibomius e blocată, lichidul nu mai ajunge în filmul lacrimal, ci rămâne la marginea pleoapei. Secreția e percepută drept un corp străin de către organism, așa că declanșează local o reacție inflamatorie. Astfel, apar câteva formațiuni tumorale benigne (granuloame inflamatorii), de mici dimensiuni.

Alte caracteristici:

  • Dimensiunea chisturilor variază de la un caz la altul;
  • Chalazionul nu are o evoluție rapidă. Boala se dezvoltă în aproximativ 2 – 3 săptămâni;
  • Poate apărea la un singur ochi sau la ambii;
  • Poate apărea la orice vârstă, însă e mai frecvent în cazul tinerilor (copii și adolescenți).

Care sunt cauzele salazionului?

Principalul motiv este blocarea glandei Meibomius. Totuși, există și alți factori care pot duce la apariția șalazionului:

  • Dacă pacientul s-a confruntat anterior cu alte afecțiuni inflamatorii: rosacee, seboree, acnee;
  • Dacă pacientul a avut o infecție la nivelul pleoapelor: conjunctivită;
  • Dacă pacientul s-a confruntat cu o afecțiune cutanată inflamatorie: dermatită seboreică;
  • Dacă pacientul a avut înainte orjelet (*mai multe despre asta în secțiunea „Diagnostic”);
  • Dacă pacientul prezintă o imunitate scăzută, dezechilibre hormonale;
  • Dacă pacientul are o formă de diabet;
  • Praful sau scamele adunate la baza genelor pot duce la blefarită și, ulterior, la chalazion;
  • Frecarea ochilor într-un mod frecvent;
  • Igiena precară a ochilor.

Cate tipuri de salazion exista?

În funcție de nivelul de disconfort și locația exactă a chalazionului, acesta poate fi de două tipuri:

1. Șalazion intern

  • Se formează în partea posterioară a pleoapei (zona conjunctivală);
  • Inflamarea locală e aproape insesizabilă sau nu există deloc (înroșirea ochiului, senzație de căldură locală);
  • Apare sub forma unui chist de mici dimensiuni, congestionat;
  • Durerea se intensifică la presiune.

2. Șalazion extern

  • Se formează în partea anterioară a pleoapei (zona cutanată);
  • Inflamarea e vizibilă cu ochiul liber;
  • Apare sub forma unei „creste de cocoș” – mai multe leziuni, la marginea pleoapei;
  • Forma exterioară a bolii e, de obicei, o consecință a orjeletului.

Care sunt simptomele salazionului?

Simptomele nu sunt evidente de la bun început deoarece șalazionul are o evoluție lentă. Cu toate acestea, iată căror aspecte ar trebui să le acorzi atenție:

  • Inflamarea pleoapei – superioară sau inferioară;
  • Observarea unor formațiuni chistice mici și dure, la palpare;
  • Înroșirea ochiului;
  • Usturime sau durere locală;
  • Acuitatea vizuală slăbită – uneori, granuloamele pot fi atât de inflamate încât să obstrucționeze vederea.

Cum poti diagnostica salazionul?

Se efectuează o consultație oftalmologică și o anamneză, în urma cărora se stabilește dacă pacientul are – sau nu – șalazion. Dacă răspunsul e pozitiv, se stabilește tratamentul necesar, în funcție de tipul și evoluția bolii. 

În cazul șalazionului extern, se mai fac și investigații bacteriologice și antibiograme, pentru a stabili ce agent microbian a cauzat infecția. 

Care e diferenta intre salazion si ulcior?

Șalazion vs. Ulcior

Tot la nivelul pleoapelor, pe lângă Meibomius, mai există o glandă sebacee: Zeiss. Când aceasta e obstrucționată, pacientul se confruntă cu un ulcior. O altă cauză poate fi și infectarea unui folicul de păr. În termeni medicali, ulciorul mai e cunoscut sub numele de „orjelet”. 

Asemănări: 

  • Ambele afecțiuni pot fi interne sau externe.
  • Ambele afecțiuni sunt cauzate de blocarea unor glande sebacee, aflate la nivelul pleoapelor.

Deosebiri:

  • În majoritatea cazurilor, ulciorul e dureros, pe când șalazionul, nu.
  • De obicei, șalazionul apare dacă te-ai confruntat, în trecut, cu orjeletul. 

În cadrul examenului oftalmologic, se stabilește exact afecțiunea de care suferi, și se tratează în consecință.

Cum se trateaza salazionul?

1. Remitere spontană

Există situații în care șalazionul se retrage de la sine, în câteva săptămâni. De obicei, se întâmplă asta dacă formațiunea e de mici dimensiuni. 

2. Tratament conservativ

Acesta presupune aplicarea unor antiinflamatoare locale, precum compresele calde, pentru a fluidiza și drena secrețiile glandelor obturate.

Alte recomandări:

    • Igiena locală adecvată și evitarea atingerii zonei cu mâinile murdare;
    • Evitarea produselor cosmetice și machiajelor;
    • Evitarea purtării lentilelor de contact pe timpul tratamentului. Dacă e neapărat necesar, se recomandă aplicarea unora de unică foliosință;
    • Masajul palpebral, de 2-3 ori pe zi; 
    • Aplicarea lacrimilor artificiale pentru a hidrata ochii.
  • E interzisă stoarcerea șalazionului.

3. Antibiotice

La recomandarea medicului, se pot administra în sacul conjunctival:

  • Unguente oftalmice;
  • Picături pe bază de tobramicină și dexametazonă. 

4. Injecții

  • Injectarea corticosteroizilor intralezionali poate accelera vindecarea șalazionului.

5. Operație șalazion

Dacă șalazionul nu se remite spontan, e voluminos sau nu dispare în urma tratamentului administrat, acesta se poate exciza chirurgical. 

  • Prin aceste incizii, se drenează conținutul glandei blocate și se excizează sacul glandular. 
  • În cazul șalazionului intern, incizia are loc pe verticală, perpendicular pe marginea pleoapei.
  • În cazul șalazionului extern, incizia are loc pe orizontală, paralelă cu marginea pleoapei.
  • Intervenția se realizează sub anestezie locală.
  • E minim-invazivă. Nu există fire de sutură, iar estetica pleoapelor nu e afectată în niciun fel.
  • Riscurile post-operatorii sunt minime. Poate apărea o echimoză palpebrală (pete de culoare închisă în jurul ochilor), dar dispare la scurt timp de la intervenție.

6. Șalazion: Tratament naturist

Nu se recomandă aplicarea „leacurilor băbești”. Compresele umezite cu diferite ceaiuri nu sunt indicate în cazul chalazionului, pentru că ar putea duce la agravarea bolii sau la alte infecții.

Ce se intampla daca nu tratezi salazionul?

Printre cele mai frecvente complicații care pot apărea, se numără:

  1. Astigmatismul. Acesta poate fi provocat de presiunea pe care șalazionul o pune pe cornee. Această boală oftalmologică apare la nivelul pleoapei superioare. 
  2. Flegmonul palpebral. Șalazionul poate cauza inflamarea țesutului celular subcutanat sau conjunctiv, de la nivelul ochiului. Flegmonul palpebral poate produce necroza țesuturilor afectate.
  3. Celulita palpebrală. Se manifestă prin inflamarea țesutului celular și indurații care pot provoca nevralgii persistente. 

Poate sa reapara salazionul?

Da. Și asta pentru că, la nivelul ochilor, există un număr mare de glande sebacee și, implictă, există un risc ca acestea să se blocheze.  

Totuși, sunt metode prin care poți preveni apariția șalazionului.

Cum poti preveni salazionul?

Ai o igienă corespunzătoare a mâinilor și evită atingerea ochilor dacă acestea sunt murdare;

  • Evită frecarea pleoapelor;
  • Igienizează-ți constant ochelarii cu protecție pentru calculator, cei de vedere sau lentilele de contact; 
  • Verifică termenul de valabilitate al machiajelor și produselor cosmetice și încetează să le folosești când expiră (Ex. creme, rimel etc.);
  • Nu încărca zona genelor și pleoapei, prin aplicarea excesivă a produselor de machiaj;
  • Ai o igienă locală adecvată. Folosește șervețele oculare, șampon special și apă caldă, în zona ochilor;
  • Tratează afecțiunile locale favorizante;
  • Nu folosi prosoape la comun cu alte persoane;
  • Nu împrumuta cosmeticele sau produsele de machiaj;
  • Schimbă regulat prosoapele și fețele de pernă;
  • Dacă înoți, folosește ochelari de protecție sub apă.

Dacă te confrunți cu o afecțiune a ochilor și ai nevoie de sfatul unui specialist, rețeaua de oftalmologie Dr. Holhoș e pregătită să-ți ofere cea mai bună îngrijire. Tehnologia de ultimă generație și recenziile pozitive ale altor pacienți mulțumiți te vor convinge că ai făcut cea mai bună alegere. 

Text revizuit medical de Dr. Teodor Holhos, Medic chirurg oftalmolog
Scris de Echipa Dr Holhos
Afecțiuni

Anizocoria e o problemă temporară și inofensivă de cele mai multe ori. Totuși, poate semnala și o leziune sau infecție în organism. Află mai multe.

Pupilele dilatate sunt normale în situații de lumină redusă. Midriaza în schimb, poate semnala o leziune oculară sau o altă problemă mai gravă la nivelul creierului. Află mai multe.

Zona zoster oftalmică e o afecțiune care necesită îngrijire medicală imediată. Află cum se manifestă și care sunt opțiunile de tratament.

Exoftalmia e de cele mai multe ori provocată de boala Graves, o boală tiroidiană. Descoperă și celelalte cauze, și cum se tratează.

Heterocromia nu îți afectează calitatea vieții și e extrem de rară. Află care sunt excepțiile și cauzele ochilor de culori diferite.

Nistagmusul este afecțiunea oftalmologică în care ochii fac mișcări repetitive și necontrolate. Descoperă și alte simptome și opțiuni de tratament.

Discromatopsia, întâlnită și sub denumirea de discromatie, este un termen general care se referă la diverse tulburări ale vederii caracterizate prin deficiența în percepția culorilor.

„Musculițele zburătoare” sunt, de cele mai multe ori, inofensive și reprezintă o etapă normală în procesul de îmbătrânire. Află care sunt cauzele și cum poți diminua simptomele.

Alergiile oculare apar ca reacție a organismului la un alergen, provocând inflamație și mâncărimi la nivelul ochilor. Cele mai frecvente alergii oculare sunt cele sezoniere.

Migrena oftalmică e cel mai des întâlnită la vârsta de 40 de ani. Se manifestă prin tulburări de vedere și chiar orbire temporară.

Keratita, cunoscută și sub numele de „ulcer cornean”, reprezintă o inflamație la nivelul corneei. Depistată la timp, afecțiunea oftalmologică e ușor de tratat și se vindecă rapid.

Diplopia e boala oftalmologică în care vezi două imagini ale aceluiași lucru. Afecțiunea poate afecta pe oricine, dar e mai des întâlnită după 60 de ani.

Xantelasma provine din familia xantoamelor și reprezintă depuneri de grăsime în celulele din pielea de la nivelul ochilor. E vizibilă prin umflături galbene, inofensive.

Daltoniștii percep culorile într-un mod diferit față de majoritatea oamenilor. De cele mai multe ori, această afecțiune oftalmologică face dificilă distingerea între anumite culori.

Epifora este o afecțiune oftalmologică ce se manifestă prin lăcrimarea excesivă a ochilor. De cele mai multe ori, nu este gravă și dispare de la sine. Totuși, dacă te confrunți cu asta și problema persistă, îți recomandăm să te programezi la un consult oftalmologic. Tratamentul poate fi diferit, în funcție de cauza epiforei.  

Dacă observi o pată galbenă pe albul ochiului, cel mai probabil, te confrunți cu pinguecula. Afecțiunea oftalmologică nu este gravă, dar simptomele pot fi inconfortabile. Află cum se tratează pinguecula și, mai important, cum ai putea s-o previi. 

Entropionul este afecțiunea oftalmologică prin care pleoapa ochiului se rotește în interior. E diferită de ectropion, unde pleoapa se întoarce în exterior. Cel mai des apare la persoanele în vârstă și, de obicei, afectează doar pleoapa inferioară.

E posibil ca și tu să te confrunți cu toxoplasmoză oculară, fără să știi. Această afecțiune a retinei e extrem de întâlnită în secolul nostru și se manifestă prin disconfort la nivelul ochilor și vedere în ceață.

Ectropionul este afecțiunea oftalmologică în care pleoapa și genele se îndepărtează de cornee, și se reorientează spre exterior.

Una dintre cele mai frecvente tipuri de cefalee e cea de origine oculară. Aceasta apare ca urmare a unei afecțiuni oftalmologice.

Blefarita e afecțiunea oftalmologică ce se manifestă prin inflamarea pleoapelor. La baza acestora, pacientul observă mici cruste, formate din particule de ulei solidificate sau din bacterii care se strâng în pliul din colțul ochiului. 

Uveita este afecțiunea oftalmologică de la nivelul tractului uveal, care se manifestă prin modificări de vedere și dureri oculare.

Printre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice, se numără și orjeletul. Acesta e cunoscut în termeni populari mai degrabă sub numele de „ulcior” și reprezintă o infecție la nivelul pleoapelor.

Pleoapa căzută e cunoscută în termeni medicali sub numele de „ptoză palpebrală”. Aceasta se manifestă prin îngustarea fantei vizuale a unuia sau ambilor ochi, creând un disconfort estetic și funcțional. 

Ambliopia este o problemă de vedere, cunoscută în termeni populari sub numele de „ochi leneș”. Această afecțiune poate apărea la un singur ochi sau la amândoi, iar studiile arată că aproximativ 3% din populație suferă de această boală oftalmologică.

Senzația de „ochi uscați” sau „ochi obosiți” se găsește, în termeni medicali, sub numele de „keratoconjunctivită uscată” sau „xeroftalmie”, și se referă la o disfuncție a filmului lacrimal.

Strabismul, cunoscut și sub numele de „vedere cruciș” sau „privire încrucișată”, e afecțiunea oftalmologică în care axa vizuală a ochilor nu este aliniată. Astfel, unul dintre ochi se abate când trebuie să privească într-un punct fix. 

Conjunctivita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice. Aceasta se poate întâlni atât la adulți, cât și la copii sau bebeluși.

Șalazionul se manifestă prin inflamarea pleoapei superioare sau inferioare. E una dintre afecțiunile oftalmologice frecvent întâlnite, și apare în momentul în care secreția glandelor sebacee de la nivelul ochiului e blocată. Șalazionul mai poate fi întâlnit și sub numele de „chalazion”.

Degenerescența maculară presupune deteriorarea maculei și, implicit, a calității vederii centrale. Această boală nu afectează și vederea periferică, deci nu poate duce la orbire completă.

Vezi toate
Fă-ți o programare

Puteți face programare rapid prin formularul din dreapta, sau direct la telefon. Colegii noștri de la recepție vă pot comunica disponibilitatea și informațiile necesare programării. Completarea formularului nu reprezintă înregistrarea sau confirmarea unei programări, ci transmiterea unei cereri de programare. Veți fi contactat de către echipa noastră, pentru verificarea disponibilității medicilor și realizarea unei programări.

VEZI CABINETELE ȘI CLINICILE

Notă de informare pacienți cu privire la programarea la consult/operație

Pacientul care își anulează o programare la consult/operație, o singură dată, cu cel puțin o zi înainte de programare, are dreptul la o a doua programare realizată în aceleași condiții.
Dacă pacientul își anulează, în mod consecutiv, și cea de-a doua programare la consult și/sau operație, o nouă programare se va efectua doar dacă pacientul acceptă plata în avans (prin ordin de plată sau cash la recepție) atât pentru consult, cât și pentru operație.
Pacientul care nu se prezintă la consult/operație, nu anunță anularea programării, și nici nu răspunde la apeluri, poate solicita o a doua programare doar dacă achită consultul/operația în avans.
Pacienții care solicită programare pentru operațiile de retină sau cele laser Prk/Femtolasik/Smile Pro achită în avans 30% din contravaloarea operației. Programarea se va realiza doar după încasarea avansului. Dacă pacientul anunță cu minim 48h anterior intervenției că se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta, i se va restitui tot avansul achitat. Dacă pacientul nu se prezintă și nu anunță cu cel puțin 48h anterior imposibilitatea prezentării, avansul achitat se consideră a fi pierdut cu titlul de daune interese și nu se mai restituie.