Diplopie (vedere dublă)
În 98% dintre cazuri, diplopia este cauza unei afecțiuni neurologice.
Cunoscută și sub numele de „vedere dublă”, boala oftalmologică este extrem de frecventă. 50.000 de oameni merg la urgențe în fiecare an din acest motiv. Diplopia poate afecta pe oricine, dar e mai des întâlnită după 60 de ani.
Dacă experimentezi vedere dublă, e important să-ți faci un consult oftalmologic de bază. E posibil să nu fie cauzată de o boală gravă și să ai nevoie doar de o pereche de ochelari noi, dar e esențial să fii văzut de un specialist.
Ce e diplopia și de câte tipuri poate fi?
Diplopia e atunci când vezi două imagini ale aceluiași lucru. Poate fi:
- Diplopie monoculară – mai puțin severă și apare atunci când vezi dublu cu un singur ochi deschis. Atunci se formează o a doua imagine – „imaginea fantomă”.
- Diplopie binoculară – vederea dublă se manifestă când ambii ochi sunt deschiși. De obicei, cauzele sunt mai serioase, de natură neurologică.
- Diplopie orizontală – imaginea dublă de formează de sus în jos.
- Diplopie verticală – imaginea dublă se formează de la stânga la dreapta.
Diplopie: Cauze
Pentru a înțelege cauzele vederii duble, e important să înțelegi anatomia ochiului – structura și rolul fiecărei componente.
Cauze diplopie monoculară
Corneea funcționează ca o fereastră transparentă a ochiului tău, având ca principală funcție focalizarea luminii. Dacă vederea dublă dispare atunci când acoperi un ochi, dar persistă atunci când acoperi celălalt ochi, e posibil să ai leziuni la nivelul corneei în ochiul care prezintă vederea dublă.
O leziune la nivelul corneei poate fi cauzată de:
- Uscăciune
- Keratoconus, când corneea capătă formă de con
- Infecții, cum ar fi herpesul sau zona zoster
- Cicatrici
Cristalinul se află în spatele pupilei și ajută la focalizarea luminii pe retină. Cea mai frecventă problemă legată de cristalin e reprezentată de cataractă, care este aproape întotdeauna corectată prin operația de cataractă. Boala poate fi mai severă la un ochi și poate să evolueze diferit la cei doi ochi.
Cauze diplopie binoculară
Vederea dublă care afectează ambii ochi poate implica:
Mușchii oculari – Aceștia controlează mișcarea globului ocular și mențin alinierea acestora. Dacă un mușchi dintr-un ochi este slăbit, nu se va mișca în sincron cu celălalt ochi. Astfel, când te vei uita într-o direcție (controlată de mușchiul slăbit), vei vedea dublu.
Problemele cu mușchii oculari pot avea cauze precum:
- Probleme cu nervii care îi controlează.
- Miastenia Gravis, o boală autoimună care oprește nervii să transmită mușchilor ceea ce trebuie să facă. Primele semne includ vederea dublă și căderea pleoapelor.
- Boala Graves, o afecțiune tiroidiană care afectează mușchii oculari. Poate provoca diplopie verticală, în care o imagine este deasupra celeilalte.
Nervii – Aceștia transmit informații de la creier la ochi. Problemele cu nervii sunt principala cauză a vederii duble:
- Scleroza multiplă poate afecta nervii oriunde în creier sau măduva spinării. Dacă afectează nervii care controlează ochii, este posibil să vezi dublu.
- Sindromul Guillain-Barre este o afecțiune a nervilor care cauzează slăbiciune în creștere. Uneori, primele simptome apar la nivelul ochilor, inclusiv vederea dublă.
- Diabetul poate cauza leziuni nervoase în mușchii care mișcă ochii, ceea ce poate duce la vederea dublă.
Creierul – Nervii care controlează mișcarea ochilor se conectează direct la creier, unde sunt prelucrate imaginile. Multe cauze ale vederii duble își au originea în creier, printre care:
- Accidente vasculare cerebrale
- Anevrisme
- Creșterea presiunii ca urmare a unei leziuni, sângerări sau infecții
- Tumori
- Migrene
Diplopie: Simptome
Pe lângă vederea dublă, diplopia poate fi asociată cu alte simptome, cum ar fi:
- Grețuri (stare de rău sau senzația de vomă)
- Amețeli
- Dureri de cap sau disconfort când îți miști ochii, în sprâncene sau în tâmple
- Vedere încețoșată sau neclară într-unul sau ambii ochi
- Pleoape căzute
- Unul sau ambii ochi care nu se aliniază corect (strabism)
- Slăbiciune la nivelul ochilor (sau în alte părți ale corpului)
Diagnostic
Înainte de programarea la oftalmolog, ia în calcul următoarele întrebări:
- Când a început vederea dublă?
- Te-ai lovit la cap, ai căzut sau ai leșinat?
- Ai fost implicat într-un accident auto?
- Vederea dublă este mai gravă la sfârșitul zilei sau când ești obosit/ă?
- Ai avut și alte simptome în afară de vederea dublă?
- Ai tendința de a-ți înclina capul într-o parte pentru a focaliza? E posibil să nu-ți dai seama, deci ar fi util să-ți întrebi un prieten sau un membru al familiei.
- Vederea dublă apare doar când ambii ochi sunt deschiși?
De asemenea, poate ajuta dacă încerci să te concentrezi asupra unui obiect care nu se mișcă (telefon, lampă, copac etc.). Pune-ți următoarele întrebări privind vederea dublă:
- Cele două imagini sunt una lângă cealaltă sau una deasupra celeilalte? Sunt ușor înclinate? Care e mai sus sau mai jos?
- Ambele imagini sunt clare, dar nu sunt aliniate? Sau, una este neclară și cealaltă este clară?
- Acoperă un ochi, apoi schimbă. Problema dispare când acoperi unul dintre ochi?
- Imaginează-ți că ai un ceas în câmpul vizual. Mișcă-ți ochii de la ora 12, la ora 6 și înapoi la 12. Vederea ta e mai bună sau mai rea în orice poziție?
- Înclină-ți capul în dreapta și în stânga. Îți îmbunătățește vreuna dintre aceste poziții vederea, sau o înrăutățește?
În cadrul consultației oftalmologice, medicul va efectua o examinare completă a ochilor. Acest lucru presupune:
- O examinare senzorio-motorie, care măsoară alinierea ochilor în toate direcțiile
- Un test alternativ de acoperire, care măsoară mișcarea ochilor când sunt concentrați asupra unui obiect.
Dacă nealinierea ochilor este neobișnuită, specialistul va face investigații oftalmologice suplimentare.
Pentru a stabili cauza vederii duble, medicul poate solicita:
- Analize de sânge
- Testul motilității oculare (îl ajută pe medic să determine limitări ale mișcării ochilor care ar putea fi cauzate de afecțiuni neurologice sau alte boli)
- Investigații imagistice (RMN, CT)
Tratament diplopie
Tratamentul oftalmologic al diplopiei diferă, în funcție de cauza care o provoacă.
- Dacă vederea dublă e cauzată de mușchii slabi ai ochilor, sau dacă un mușchi este comprimat din cauza unei leziuni, se recomandă operația oftalmologică.
- Medicamentele pot trata Miastenia Gravis.
- Intervenția chirurgicală și medicamentele pot trata boala Graves.
- Medicamentele și insulina pot ține sub control nivelul zahărului din sânge, în cazurile de diabet.
- Pansamentele pentru ochi sau ochelari cu prismă pot ameliora efectele.
Aproape 70% dintre cazuri se tratează cu medicamente sau prin intervenție chirurgicală. Există și situații când diplopia dispare de la sine.
Cum să previi diplopia?
Nu există metode specifice prin care să previi vederea dublă, dar îngrijirea ochilor și consultațiile oftalmologice regulate sunt esențiale pentru a depista la timp probleme de vedere. Urmează aceste sfaturi pentru a avea grijă de ochii tăi:
- Nu fuma.
- Ia pauze de la ecrane pe parcursul zilei.
- Poartă ochelari cu protecție pentru calculator.
- Poartă ochelari de protecție adecvați dacă practici sporturi sau activități care necesită asta.
- Mergi anual la control. Rețeaua de oftalmologie Dr. Holhoș e prezentă în Cluj-Napoca, Sibiu, Alba-Iulia, Turda și Mediaș, cu specialiști de top și tehnologie de ultimă oră.
Alergiile oculare apar ca reacție a organismului la un alergen, provocând inflamație și mâncărimi la nivelul ochilor. Cele mai frecvente alergii oculare sunt cele sezoniere.
Migrena oftalmică e cel mai des întâlnită la vârsta de 40 de ani. Se manifestă prin tulburări de vedere și chiar orbire temporară.
Keratita, cunoscută și sub numele de „ulcer cornean”, reprezintă o inflamație la nivelul corneei. Depistată la timp, afecțiunea oftalmologică e ușor de tratat și se vindecă rapid.
Diplopia e boala oftalmologică în care vezi două imagini ale aceluiași lucru. Afecțiunea poate afecta pe oricine, dar e mai des întâlnită după 60 de ani.
Xantelasma provine din familia xantoamelor și reprezintă depuneri de grăsime în celulele din pielea de la nivelul ochilor. E vizibilă prin umflături galbene, inofensive.
Daltoniștii percep culorile într-un mod diferit față de majoritatea oamenilor. De cele mai multe ori, această afecțiune oftalmologică face dificilă distingerea între anumite culori.
Epifora este o afecțiune oftalmologică ce se manifestă prin lăcrimarea excesivă a ochilor. De cele mai multe ori, nu este gravă și dispare de la sine. Totuși, dacă te confrunți cu asta și problema persistă, îți recomandăm să te programezi la un consult oftalmologic. Tratamentul poate fi diferit, în funcție de cauza epiforei.
Dacă observi o pată galbenă pe albul ochiului, cel mai probabil, te confrunți cu pinguecula. Afecțiunea oftalmologică nu este gravă, dar simptomele pot fi inconfortabile. Află cum se tratează pinguecula și, mai important, cum ai putea s-o previi.
Entropionul este afecțiunea oftalmologică prin care pleoapa ochiului se rotește în interior. E diferită de ectropion, unde pleoapa se întoarce în exterior. Cel mai des apare la persoanele în vârstă și, de obicei, afectează doar pleoapa inferioară.
E posibil ca și tu să te confrunți cu toxoplasmoză oculară, fără să știi. Această afecțiune a retinei e extrem de întâlnită în secolul nostru și se manifestă prin disconfort la nivelul ochilor și vedere în ceață.
Ectropionul este afecțiunea oftalmologică în care pleoapa și genele se îndepărtează de cornee, și se reorientează spre exterior.
Una dintre cele mai frecvente tipuri de cefalee e cea de origine oculară. Aceasta apare ca urmare a unei afecțiuni oftalmologice.
Blefarita e afecțiunea oftalmologică ce se manifestă prin inflamarea pleoapelor. La baza acestora, pacientul observă mici cruste, formate din particule de ulei solidificate sau din bacterii care se strâng în pliul din colțul ochiului.
Uveita este afecțiunea oftalmologică de la nivelul tractului uveal, care se manifestă prin modificări de vedere și dureri oculare.
Printre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice, se numără și orjeletul. Acesta e cunoscut în termeni populari mai degrabă sub numele de „ulcior” și reprezintă o infecție la nivelul pleoapelor.