Macula joacă un rol esențial în vederea centrală. Discută cu un specialist oftalmolog dacă observi orice schimbare a calității vederii tale. Cu cât problema e diagnosticată mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele de reușită ale tratamentului.
Află în continuare:
- Ce este macula și care este funcția sa
- Ce înseamnă „macula lutea”
- Care sunt bolile asociate cu această componentă a ochiului
- Care sunt simptomele unei afecțiuni maculare
Ce este macula?
Macula e un element oval, localizat în centrul retinei.
Retina este stratul de aproximativ 0,2 mm grosime care căptușește partea din spate a ochiului. Deși e atât de subțire, e formată din 200 de milioane de neuroni. Retina conține fotoreceptori care absorb lumina și care transmit ulterior semnalele către creier, prin nervul optic.
Practic, imaginile pe care le vezi trec prin lentila ochiului și sunt focalizate pe retina. Aceasta le convertește apoi în semnale electrice și le trimite la creier.
Macula e partea pigmentată a retinei, situată în centru. Aceasta are un diametru de aproximativ 5 mm. Fovea e zona din maculă care permite o vedere foarte bună datorită cantității semnificate de conuri pe care o deține (conurile sunt celule nervoase cu acuitate vizuală mare).
Macula poate fi observată cu ajutorul unui oftalmoscop sau a unei camere retiniene.
Care e funcția sa?
Principala funcție a maculei e să furnizeze o vedere clară și precisă înainte. E responsabilă pentru vederea centrală și pentru cea mai mare parte a vederii în culori. De asemenea, detaliile fine pe care le observi sunt posibile datorită maculei.
Dat fiind rolul său atât de important, afecțiunile oftalmologice maculare pot duce la pierderea vederii centrale.
De la ce vine „macula lutea”?
„Macula lutea” vine din latină și se traduce ca „pată galbenă”.
Macula lutea e văzută ca o „pată” foarte mică în centrul retinei, de o nuanță gălbuie, în contrast cu restul retinei care e roșie. Galbenul se datorează pigmentului macular care e compus – în principal – din luteina și zeaxantina din dieta ta alimentară.
Pigmentul macular protejează celulele din maculă împotriva efectelor dăunătoare ale razelor ultraviolete provenite de la soare.
Boli asociate cu lezarea maculei
Lezarea maculei afectează în primul rând capacitatea de a avea o vedere centrală clară. Pentru că nu interferează și cu vederea periferică, pacienții care au probleme cu macula pot să-și adapteze stilul de viață astfel încât să poată să facă în continuare activitățile de zi cu zi, fără ajutor.
Există mai multe afecțiuni ce pot afecta macula. Cea mai frecventă e degenerescența maculară. Altele destul de des întâlnite sunt edemul macular și orificiul macular.
- Degenerescența maculară. Aceasta e o deteriorare a maculei legată de vârstă și e principala cauza a pierderii permanente a vederii pentru persoanele de peste 50 de ani.
- Edemul macular diabetic. Problema e reprezentată de umflarea maculei din cauza vaselor de sânge care au scurgeri în retina și care au fost deteriorate ca urmare a diabetului (retinopatie diabetică).
- Retinopatia centrală seroasă. E acumularea de lichid sub retină, care poate afecta macula și poate cauza vedere încețoșată. Motivul exact nu e cunoscut, dar pare să fie legat de stres și afectează cel mai des bărbații de vârstă mijlocie.
- Orificiul macular. Acesta e o mică ruptură în maculă, care poate provoca vedere încețoșată sau distorsionată. Orificiile maculare sunt de obicei cauzate de îanintarea în vârstă. Netratată, boala poate duce la desprindere de retină, problemă ce pune în pericol vederea și necesită atenție medicală imediată. Află mai multe despre operația pentru desprinderea de retină.
- Distrofiile maculare. Sunt de obicei rare, moștenite și interferează cu vederea centrală. Distrofiile maculare pot apărea în copilărie, dar unele nu sunt diagnosticate decât mai târziu în viață. Cea mai frecventă formă de distrofie maculară juvenilă e boala Stargardt.
- Membrana epiretinală. Aceasta e un strat subțire de țesut fibros care poate crește pe suprafața maculei. Membranele epiretinale pot cauza vedere încețoșată sau distorsionată și, în unele cazuri, poate fi necesară operația oftalmologică pentru restabilirea vederii.
- Macula roșie ca o cireașă. E o afecțiune rară, caracterizată prin dezvoltarea unei zone roșiatice în centrul maculei. Principala cauză e o tulburare de stocare a lipidelor, care duce la ocluzia arterei centrale a retinei.
Simptomele afecțiunilor maculare
Dacă ai leziuni pe maculă, e posibil să observi câteva simptome. E extrem de important să te programezi la o consultație oftalmologică dacă te confrunți cu următoarele:
- Scăderea vederii centrale: S-ar putea să ți se pară că ceva blochează partea centrală a câmpului vizual; ca o pată neclară.
- Distorsionarea imaginilor: Imaginile ar putea începe să apară distorsionate, în special liniile drepte să devină curbate. Grila Amsler e o examinare obișnuită pentru a evalua starea de sănătate a ochiului privind distorsionarea.
- Distorsionarea dimensiunilor imaginii: Obiectele ar putea părea mai mari sau mai mici decât în mod normal. Asta poate evolua în diplopie (vedere dublă), pe măsură ce apare o discrepanță între imaginea percepută în ochiul sănătos și în cel bolnav.
- Durere nouă în interiorul ochiului, care nu dispare în câteva zile.
- Fotofobia (sensibilitate la lumină).
- Scăderea simțitoare a calității vederii.
Fie că ai nevoie de o nouă pereche de ochelari sau e vorba de o afecțiune mai severă, nu aștepta ca simptomele să se agraveze. Mergi la o consultație oftalmologică pentru a primi tratament corespunzător. Dacă îți pierzi brusc vederea sau dacă ai dureri oculare mari, mergi la urgențe.
Cel mai bun mod pentru a-ți proteja macula și sănătatea ochilor e să mergi la oftalmolog în mod regulat. Acesta poate inspecta și evalua sănătatea maculei lutea și poate depista potențiale probleme înainte să te confrunți cu simptome mai grave sau să-ți pierzi vederea. O altă parte esențială aici constă în reducerea riscului de diabet și boli cardiovasculare, prin modificări în dietă și stil de viață.