Fotofobie: Care sunt cauzele și cum o tratezi? 

Fotofobie

Fotofobia se referă la sensibilitatea crescută la lumină, care duce la dureri oculare. Pacienții care se confruntă cu asta spun că resimt chiar și expunerea la lumină normală ca fiind mult prea intensă. 
Principalele cauze sunt migrenele și ochii uscați, dar există și altele – afecțiuni de natură neurologică, oftalmologică sau mentală.

Află în continuare mai multe despre:

  • Ce este fotofobia
  • Cum se manifestă
  • Care sunt cauzele
  • Ce opțiuni de tratament există
  • Despre ochelarii pentru fotofobie
  • Cum poți diminua disconfortul acasă
  • Când să mergi la medic de urgență

Ce este fotofobia? 

Termenul de „fotofobie” vine de la grecescul „photo” (lumină) și „phobia” („frică”), referindu-se la frica de/ sensibilitatea la lumină. Aceasta se poate manifesta prin disconfort, durere oculară sau evitarea, pe cât posibil, a luminii. 

Există două tipuri de fotofobie: consensuală și directă. 

  1. Fotofobia directă se referă la durerea oculară care apare atunci când lumina strălucește direct pe ochi.
  2. Fotofobia consensuală se referă la durerea oculară din ochiul opus, atunci când lumina strălucește pe un ochi. 

Fotofobie: Simptome

Dacă te confrunți cu fotofobie, e posibil să observi următoarele simptome:

  • Închizi ochii sau clipești des
  • Îți pui mâinile la ochi pentru a te proteja de lumină
  • Preferi să rămâi în casă în zilele cu soare sau să ieși după apus
  • Preferi lumina difuză în locul luminii puternice

Fotofobie: Cauze

Există mai multe afecțiuni asociate cu fotofobia. Multe dintre ele sunt oculare, iar altele au de-a face cu sistemul nervos. Sunt și anumite medicamente care pot contribui, de asemenea, la o sensibilitate anormală la lumină.

Afecțiuni oftalmologice asociate cu fotofobia

Sindromul ochiului uscat e principala cauza oculară pentru sensibilitatea la lumină. Altele sunt:

  • Albinismul – dacă ai albinism, poți avea fotofobie din cauza lipsei de pigment în iris și/sau în stratul pigmentat din jurul retinei.
  • Aniridia – afecțiune congenitală (din naștere) în care lipsește irisul, ceea ce te face cu atât mai predispus la fotofobie.
  • Astigmatismul – afecțiune oculară care cauzează vedere încețoșată și fotofobie deoarece globul ocular are o formă anormală. 
  • Conjunctivita – foarte frecventă, întâlnită mai des la copii, poate cauza și sensibilitate la lumină.
  • Nevrita optică – o altă boală sau o problemă necunoscută poate cauza această afecțiune, care este iritarea sau inflamarea nervului optic.
  • Edemul papilar – presiunea intracraniană duce la inflamarea nervului optic.
  • Retinita pigmentară – un grup de boli care cauzează degradarea retinei. E, de obicei, o problemă genetică.
  • Strabismul – cunoscută și sub numele de „ochi încrucișați”.
  • Exotropie – problemă în care ochii sunt nealiniați. Fie unul, fie ambii ochi se îndreaptă spre exterior.
  • Uveita – un grup de boli care cauzează ochi roșii, dureri oculare și inflamație oculară.
  • Leziunile corneene  

Fotofobia poate fi, de asemenea, asociată cu intervenții chirurgicale oftalmologice (Ex. operația de cataractă) sau cu anumite tehnici (Ex. LASIK).

Afecțiuni neurologice asociate cu fotofobia

  • Blefarospasmul –  afecțiune caracterizată de spasme oculare, ce poate duce la incapacitatea de a mai deschide ochii.
  • Afectarea talamusului – această parte a creierului e responsabilă de transmiterea informațiilor senzoriale și motrice. 
  • Meningita – o infecție a meningelui, stratul care protejează creierul și măduva spinării.
  • Migrenele – acestea sunt dureri de cap primare, ce cauzează durere care se poate agrava din cauza luminii, sunetului și mișcării.
  • Paralizia supranucleară progresivă – o afecțiune neurodegenerativă rară, care afectează gândirea, înghițirea și mersul.
  • Hemoragia subarahnoidiană – reprezintă un tip de accident vascular cerebral, produs din cauza unui anevrism rupt sau a unei leziuni la cap.
  • Leziuni cerebrale traumatice – se întâmplă adesea în accidente de mașină sau căderi, când creierul lovește craniul.

Alte probleme asociate cu fotofobia

  • Alergiile – sunt reacția sistemului tău imunitar la o substanță în mod normal inofensivă, cum ar fi polenul, mucegaiul, latexul, anumite alimente sau înțepăturile de insecte.
  • Sindromul de oboseală cronică – un tip de oboseală care durează șase luni sau mai mult și se manifestă și prin dureri musculare.
  • Fibromialgia – o boală pe termen lung, în care resimți dureri în articulații și mușchi, cuplate cu oboseală.
  • Afecțiuni mentale, inclusiv anxietatea și depresia.

Medicamente asociate cu fotofobia

  • Barbituricele – sedative.
  • Benzodiazepinele – antidepresive, folosite pentru a trata anxietatea și stresul.
  • Clorochina – folosită în tratarea malariei.
  • Haloperidolul – folosit pentru a trata psihoza și alte afecțiuni psihice.
  • Litiul – folosit în tratarea depresiei și a tulburării bipolare.
  • Metilfenidatul – folosit pentru a trata tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD).
  • Tropicamida – folosit pentru a dilata pupilele în timpul examinărilor oftalmologice.

Tratament fotofobie

Deocamdată, cercetările sunt limitate în ceea ce privește medicamentația ce ar putea ameliora fotofobia. Astfel, specialistul se va axa pe tratarea cauzei subiacente care duce la sensibilitate la lumină. 

Această strategie poate include medicamente, precum:

  • Triptanii – medicamente pentru migrene, ce calmează nervii de durere hiperactivi
  • Toxina botulinică – pentru a trata blefarospasmul
  • Benzodiazepine (Ex. diazepamul) – pentru a ameliora anxietatea
  • Lacrimi artificiale, geluri și unguente – pentru ochii uscați
  • Picături oftalmice cu steroizi – pentru a trata uveita

Ochelari pentru fotofobie

Purtarea anumitor ochelari poate diminua fotofobia, fiindcă aceștia blochează lungimile de undă ale luminii albastre. 

  • Ochelari cu filtru pentru lumină albastră – lentilele au un filtru care absoarbe sau blochează o parte din lumina albastră. Sunt folosiți de obicei ca ochelari de protecție pentru calculator fiindcă reduc și expunerea la lumina albastră, și oboseala oculară. Pot fi utili și dacă ai fotofobie. 
  • Ochelari cu tentă roz FL-41 – lentilele au o tentă roz sau roșie care filtrează lumina albastră și verde, diminuând contrastul și durerea oculară cauzată de expunerea la lumină puternică. Sunt recomandați persoanelor care suferă de migrene sau fotofobie severă.
  • Ochelari cu lentile fotocromatice – se întunecă automat atunci când sunt expuși la lumina solară și revin la starea transparentă în condiții de lumină scăzută. Astfel, oferă protecție constantă împotriva soarelui și a strălucirii.
  • Ochelari de soare polarizați – lentilele au un filtru polarizant ce reduce reflexiile și strălucirea, îmbunătățind acuitatea vizuală și reducând oboseala oculară.
  • Ochelari cu lentile de culoare galbenă – lentilele galbene filtrează anumite lungimi de undă ale luminii, ajutând la creșterea contrastului și reducând strălucirea.
  • Ochelari de protecție pentru fotofobie – aceștia sunt special concepuți pentru a oferi protecție completă împotriva luminii intense și pot avea diverse caracteristici, în funcție de nevoile individuale (Ex. lentile întunecate, un design care acoperă complet zona ochilor și un cadru care minimizează intrarea luminii din margini).

Ce poți face pentru a diminua disconfortul fotofobiei, acasă?

Avem câteva recomandări pentru ca tu să nu resimți atât de puternic sensibilitatea la lumină:

  • Poartă ochelari de soare cu polarizare și pălărie sau șapcă atunci când ieși din casă. Asta va ajuta la reducerea expunerii la lumină puternică.
  • Evită iluminatul fluorescent în favoarea luminii naturale și a altor tipuri de iluminat. Față de celelalte, lumina fluorescentă e mai deranjantă pentru ochi.
  • Folosește variatoare pentru intensitatea luminii, în casa ta. Asta îți va permite să ajustezi nivelul de iluminare, pentru a fi mai cât mai confortabil pentru ochi.
  • Reglează setările de lumină de pe dispozitivele tale, cum ar fi telefoanele mobile, televizoarele și monitoarele de computer. Poți modifica intensitatea luminii și a contrastului pentru a reduce disconfortul ocular.
  • Folosește picături oftalmice hidratante, pentru a preveni ochii uscați. 

Când să mergi la medic de urgență?

Unele afecțiuni care provoacă fotofobie pot fi extrem de grave. 

  • Mergi de urgență la medic dacă ai următoarele simptome: vedere încețoșată, durere oculară sau senzația de arsură în ochi, senzația de corp străin în ochi și ochi roșii. Acestea pot semnala o leziune corneană.
  • Dacă te confrunți cu dureri de cap severe, febră, dificultate în a fi trezit sau confuzie, poate fi vorba de encefalită
  • Meningita se manifestă, pe lângă fotofobie, și prin febră și frisoane, durere de cap severă, gât rigid, greață și vărsături.
  • Hemoragia subarahnoidiană are următoarele simptome: sensibilitate la lumină, durere de cap bruscă și severă, care se agravează în partea din spate a capului, iritabilitate, confuzie și amorțeală în diferite părți ale corpului.

Rețeaua de oftalmologie Dr. Holhoș e renumită pentru servicii de top, datorită tehnologiei ultraperformante și a echipei de specialiști. Programează-te acum.

Text revizuit medical de Dr. Teodor Holhos, Medic chirurg oftalmolog
Scris de Echipa Dr Holhos

Fă-ți o programare

Puteți face programare rapid prin formularul din dreapta, sau direct la telefon. Colegii noștri de la recepție vă pot comunica disponibilitatea și informațiile necesare programării. Completarea formularului nu reprezintă înregistrarea sau confirmarea unei programări, ci transmiterea unei cereri de programare. Veți fi contactat de către echipa noastră, pentru verificarea disponibilității medicilor și realizarea unei programări.

VEZI CABINETELE ȘI CLINICILE

Notă de informare pacienți cu privire la programarea la consult/operație

Pacientul care își anulează o programare la consult/operație, o singură dată, cu cel puțin o zi înainte de programare, are dreptul la o a doua programare realizată în aceleași condiții.
Dacă pacientul își anulează, în mod consecutiv, și cea de-a doua programare la consult și/sau operație, o nouă programare se va efectua doar dacă pacientul acceptă plata în avans (prin ordin de plată sau cash la recepție) atât pentru consult, cât și pentru operație.
Pacientul care nu se prezintă la consult/operație, nu anunță anularea programării, și nici nu răspunde la apeluri, poate solicita o a doua programare doar dacă achită consultul/operația în avans.
Pacienții care solicită programare pentru operațiile de retină sau cele laser Prk/Femtolasik/Smile Pro achită în avans 30% din contravaloarea operației. Programarea se va realiza doar după încasarea avansului. Dacă pacientul anunță cu minim 48h anterior intervenției că se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta, i se va restitui tot avansul achitat. Dacă pacientul nu se prezintă și nu anunță cu cel puțin 48h anterior imposibilitatea prezentării, avansul achitat se consideră a fi pierdut cu titlul de daune interese și nu se mai restituie.