Pupilele dilatate sunt normale în situații de lumină redusă. Midriaza în schimb, poate semnala o leziune oculară sau o altă problemă mai gravă la nivelul creierului. Află mai multe.
Midriază (Pupile dilatate)
Pupilele sunt cercurile negre din interiorul ochilor tăi. Acestea au rolul de a transmite lumina către retină, unde se formează imagini. Când lumina e slabă, pupilele se dilată, dar există și alte situații în care se poate întâmpla asta. Unele cauze țin de factorii de mediu, altele, de afecțiuni medicale subiacente.
Când pupilele rămân dilatate, se pune diagnosticul de „midriază”. Află mai multe despre afecțiunea oftalmologică, ce o provoacă și cum se tratează.
Ce este midriaza?
Dimensiunea normală a unei pupile e de aproximativ 2 – 4 mm când lumina e puternică, și 4 – 8 mm când lumina e slabă. Deci pupilele se contractă sau se dilată ca răspuns la lumina din mediul în care te afli.
Dacă se contractă, înseamnă că lumina e extrem de puternică, așa că pupilele micșorează cantitatea de lumină pe care o lasă în ochi, ca să te protejeze. Dacă se dilată, înseamnă că nu e suficientă lumină în jur, așa că face eforturi să se mărească, pentru a putea forma imagini pe retină.
Midriaza apare atunci când pupilele sunt dilatate și nu răspund la lumină. Afecțiunea mai e cunoscută și ca „pupile fixe”. Există și situații când o pupilă e mai dilatată decât cealaltă. Asta se numește „anizocorie” și e destul de frecventă. Ambele pupile reacționează normal la lumină, dar diferă în dimensiune cu mai mult de jumătate de milimetru.
Cum să-ți verifici dimensiunea pupilelor acasă?
Poți face asta stând în fața oglinzii, în timp ce reduci și intensifici lumina din cameră, ca să vezi cum reacționează pupilele tale. Asta îți va oferi o idee de bază despre cum arată de obicei pupilele tale și cum se comportă la lumină. Tot asta îți va indica dacă pupilele tale reacționează anormal sau au dimensiuni neobișnuite.
Pupile dilatate: Cauze
Cele mai frecvente cauze pentru pupile dilatate sunt:
Un consult oftalmologic în cadrul căruia s-au folosit picături pentru examinarea nervilor oculari și a retinei
O reacție adversă la medicamente
O leziune cerebrală
Consumul de droguri
Atracție sexuală (provocată de creșterea oxitocinei – hormon sexual)
Adrenalina
Pupile dilatate de la droguri
Anumite droguri pot provoca pupile dilatate. Printre acestea, se numără:
Cocaină
Ecstasy
LSD
Metamfetamine
Ciuperci psihedelice
Pupile dilatate de la medicamente
Există și medicamente cu și fără prescripție medicală, care pot provoca pupile dilatate. Lista cuprinde:
Antidepresive
Antihistaminice
Medicamente anti-greață
Medicamente anticonvulsive
Atropină
Toxina botulinică
Medicamente pentru boala Parkinson
Pupile dilatate de la alte afecțiuni
Sunt și o serie de traumatisme sau boli care pot cauza pupile dilatate. În aceste cazuri, vorbim despre:
Sindromul Adie (răspuns anormal al unei singure pupile la lumină)
Anizocorie (când pupilele au dimensiuni diferite când se contractă/dilată)
Leziuni oculare
Traumatisme craniene
Paralizie microvasculară a nervilor cranieni (fluxul sanguin către nervii cranieni e obstrucționat, afectând și pupilele)
Migrene
Migrene oftalmice (ochiul sau ochii afectați pot suferi schimbări și în ceea ce privește dimensiunea și funcționarea pupilei)
Simptome midriază
Cele mai frecvente simptome ale pupilelor dilatate au de-a face cu modul în care lumina pătrunde în ochi. Deci în încercarea de a obține mai multă lumină, persoana se poate confrunta și cu dureri de cap, vedere încețoșată sau fotofobie (sensibilitate la lumină).
Dacă pupilele dilatate sunt cauzate de medicamente sau consum de droguri, pacientul poate experimenta și alte simptome, precum:
Stare mentală neclară
Piele uscată
Febră
Înroșirea feței
Contracții, tremurături sau spasme musculare bruște și involuntare (mioclonie)
Convulsii
Retenție urinară
În cazuri grave, de supradoză, apar și alte semne:
Vedere în ceață
Palpitații
Dificultăți de respirație
Constipație
Retenție urinară
Tremurături
Tulburări de memorie
Halucinații vizuale
Tratament midriază
De cele mai multe ori, pupilele dilatate nu sunt un motiv de îngrijorare și își revin la normal de la sine. Totuși, pentru cazurile mai grave de midriază, există o serie de recomandări și tratamente:
Ochelari de soare, pentru a reduce sensibilitatea la lumină
Lentile de contact protetice, pentru a îmbunătăți aspectul ochilor ca urmare a dimensiunii variabile a pupilelor cauzate de leziuni sau afecțiuni
Întreruperea consumului de substanțe, cu ajutor specializat
Dacă ai primit picături pentru dilatarea pupilelor în cadrul unui consult oftalmologic, efectul ar trebui să dispară între 4 și 24 de ore. Durata depinde de tipul picăturilor și de modul în care corpul tău reacționează la substanță. Dacă dilatarea pupilelor e un efect secundar al unui medicament sau drog, durata poate varia în funcție de tipul de drog și doza administrată. Pupilele dilatate care apar ca răspuns la un factor emoțional – adrenalină, atracție, stres – ar putea avea o durată mai scurtă; pupilele își revin de regulă la dimensiunea normală în 2-3 minute.
Alte recomandări
Pentru a reduce riscul de a avea pupile dilatate:
Evită lumina directă a soarelui
În medii luminoase, poartă ochelari de soare prescriși de un optometrist
Nu te apropia foarte tare de obiect (cărți, ecrane) când citești
Deși pupilele dilatate sunt normale în caz de lumină redusă, midriaza poate semnala o leziune oculară sau o altă problemă mai severă la nivelul creierului. Programează-te la o consultație oftalmologică dacă te confrunți cu oricare dintre următoarele simptome:
Amețeli, dureri de cap sau confuzie (semne ale unui accident vascular cerebral)
Dilatare bruscă a pupilelor, care nu este cauzată de schimbarea luminii
Pupile care nu își modifică dimensiunea atunci când se schimbă intensitatea luminii
O pupila e mai mare decât cealaltă
Dilatarea persistă pe perioade lungi de timp
În clinicile Dr. Holhoș, beneficiezi de specialiști de top și tehnologie de ultimă generație. Alege să fii pe mâini bune.
Angiomul reprezintă o formațiune necanceroasă a vaselor de sânge. Acesta poate apărea oriunde pe corp, în special pe față, piept și spate, sub formă de noduli roșii sau purpurii
Pupilele dilatate sunt normale în situații de lumină redusă. Midriaza în schimb, poate semnala o leziune oculară sau o altă problemă mai gravă la nivelul creierului. Află mai multe.
Discromatopsia, întâlnită și sub denumirea de discromatie, este un termen general care se referă la diverse tulburări ale vederii caracterizate prin deficiența în percepția culorilor.
„Musculițele zburătoare” sunt, de cele mai multe ori, inofensive și reprezintă o etapă normală în procesul de îmbătrânire. Află care sunt cauzele și cum poți diminua simptomele.
Alergiile oculare apar ca reacție a organismului la un alergen, provocând inflamație și mâncărimi la nivelul ochilor. Cele mai frecvente alergii oculare sunt cele sezoniere.
Keratita, cunoscută și sub numele de „ulcer cornean”, reprezintă o inflamație la nivelul corneei. Depistată la timp, afecțiunea oftalmologică e ușor de tratat și se vindecă rapid.
Diplopia e boala oftalmologică în care vezi două imagini ale aceluiași lucru. Afecțiunea poate afecta pe oricine, dar e mai des întâlnită după 60 de ani.
Xantelasma provine din familia xantoamelor și reprezintă depuneri de grăsime în celulele din pielea de la nivelul ochilor. E vizibilă prin umflături galbene, inofensive.
Daltoniștii percep culorile într-un mod diferit față de majoritatea oamenilor. De cele mai multe ori, această afecțiune oftalmologică face dificilă distingerea între anumite culori.
Epifora este o afecțiune oftalmologică ce se manifestă prin lăcrimarea excesivă a ochilor. De cele mai multe ori, nu este gravă și dispare de la sine. Totuși, dacă te confrunți cu asta și problema persistă, îți recomandăm să te programezi la un consult oftalmologic. Tratamentul poate fi diferit, în funcție de cauza epiforei.
Dacă observi o pată galbenă pe albul ochiului, cel mai probabil, te confrunți cu pinguecula. Afecțiunea oftalmologică nu este gravă, dar simptomele pot fi inconfortabile. Află cum se tratează pinguecula și, mai important, cum ai putea s-o previi.
Entropionul este afecțiunea oftalmologică prin care pleoapa ochiului se rotește în interior. E diferită de ectropion, unde pleoapa se întoarce în exterior. Cel mai des apare la persoanele în vârstă și, de obicei, afectează doar pleoapa inferioară.
E posibil ca și tu să te confrunți cu toxoplasmoză oculară, fără să știi. Această afecțiune a retinei e extrem de întâlnită în secolul nostru și se manifestă prin disconfort la nivelul ochilor și vedere în ceață.
Blefarita e afecțiunea oftalmologică ce se manifestă prin inflamarea pleoapelor. La baza acestora, pacientul observă mici cruste, formate din particule de ulei solidificate sau din bacterii care se strâng în pliul din colțul ochiului.
Printre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice, se numără și orjeletul. Acesta e cunoscut în termeni populari mai degrabă sub numele de „ulcior” și reprezintă o infecție la nivelul pleoapelor.
Pleoapa căzută e cunoscută în termeni medicali sub numele de „ptoză palpebrală”. Aceasta se manifestă prin îngustarea fantei vizuale a unuia sau ambilor ochi, creând un disconfort estetic și funcțional.
Ambliopia este o problemă de vedere, cunoscută în termeni populari sub numele de „ochi leneș”. Această afecțiune poate apărea la un singur ochi sau la amândoi, iar studiile arată că aproximativ 3% din populație suferă de această boală oftalmologică.
Senzația de „ochi uscați” sau „ochi obosiți” se găsește, în termeni medicali, sub numele de „keratoconjunctivită uscată” sau „xeroftalmie”, și se referă la o disfuncție a filmului lacrimal.
Strabismul, cunoscut și sub numele de „vedere cruciș” sau „privire încrucișată”, e afecțiunea oftalmologică în care axa vizuală a ochilor nu este aliniată. Astfel, unul dintre ochi se abate când trebuie să privească într-un punct fix.
Șalazionul se manifestă prin inflamarea pleoapei superioare sau inferioare. E una dintre afecțiunile oftalmologice frecvent întâlnite, și apare în momentul în care secreția glandelor sebacee de la nivelul ochiului e blocată. Șalazionul mai poate fi întâlnit și sub numele de „chalazion”.
Degenerescența maculară presupune deteriorarea maculei și, implicit, a calității vederii centrale. Această boală nu afectează și vederea periferică, deci nu poate duce la orbire completă.
Hipermetropia afectează capacitatea de a vedea obiectele din apropiere. Este posibil să puteți vedea clar obiectele îndepărtate, dar obiectele mai apropiate, chiar cuvintele dintr-o carte, de obicei sunt nefocalizate. Hipermetropia se manifestă atunci când ochiul nu focalizează în mod corespunzător lumina pe retină (stratul sensibil la lumină din partea din spate a ochiului).
Miopia este o afecțiune care se încadrează în categoria viciilor de refracție (alături de astigmatism și hipermetropie). În termeni comuni, miopia se manifestă prin vedere încețoșată la distanță, în timp ce la apropiere nu există probleme.
Asigmatismul, la fel ca miopia și hipermetropia reprezintă un viciu de refracție. În termeni generali, afecțiunea se manifestă prin viziune blurată, neclară, indiferent de distanța la care se află obiectele, suprafețele.
Cataracta este o afecțiune oftalmologică, frecventă, ce determină scăderea progresivă a vederii prin pierderea transparenței cristalinului. Studiile arată că aproximativ 50% din populație își pierde vederea din cauza acestei afecțiuni.
Cataracta este o afecțiune a ochilor destul de frecventă, care determină o scădere progresiva a vederii cauzată de pierderea transparenței cristalinului.
Retinopatia diabetică este o complicație a diabetului care se manifestă la nivelul ochilor, cauzată de niveluri ridicate de zahăr din sânge si de deteriorarea vaselor de sânge ale țesutului sensibil la lumină aflat în spatele ochiului (retină).
Retina este stratul fotosensibil aflat în profunzimea globului ocular, căptușindu-l pe interior în partea posterioară. Este o bucată de țesut neuronal, care creează o imagine bidimensională focalizată ce este transpusă într-un impuls electric neuronal ce traduce imaginea pentru a crea percepția vizuală.
Corpul vitros se situează în centrul globului ocular, între cristalin și retină, și apare sub formă de „gel”. Un vitros sănătos este complet transparent permițând luminii să ajungă la retină fără probleme, obținându-se astfel o vedere clară.
Glaucomul este o afecțiune oculară cronică bilaterală caracterizată prin distrugerea progresivă a fibrelor nervului optic, nerv care este responsabil de transmiterea informațiilor de la ochi la creier.
Keratoconus este o boală degenerativă care se manifestă prin deformarea și subțierea progresivă a corneei. Apare de obicei în adolescență, afectează atât bărbații cât și femeile, și progresează până la maturitate.
Puteți face programare rapid prin formularul din dreapta, sau direct la telefon. Colegii noștri de la recepție vă pot comunica disponibilitatea și informațiile necesare programării. Completarea formularului nu reprezintă înregistrarea sau confirmarea unei programări, ci transmiterea unei cereri de programare. Veți fi contactat de către echipa noastră, pentru verificarea disponibilității medicilor și realizarea unei programări.
Notă de informare pacienți cu privire la programarea la consult/operație
Pacientul care își anulează o programare la consult/operație, o singură dată, cu cel puțin o zi înainte de programare, are dreptul la o a doua programare realizată în aceleași condiții. Dacă pacientul își anulează, în mod consecutiv, și cea de-a doua programare la consult și/sau operație, o nouă programare se va efectua doar dacă pacientul acceptă plata în avans (prin ordin de plată sau cash la recepție) atât pentru consult, cât și pentru operație. Pacientul care nu se prezintă la consult/operație, nu anunță anularea programării, și nici nu răspunde la apeluri, poate solicita o a doua programare doar dacă achită consultul/operația în avans. Pacienții care solicită programare pentru operațiile de retină sau cele laser Prk/Femtolasik/Smile Pro achită în avans 30% din contravaloarea operației. Programarea se va realiza doar după încasarea avansului. Dacă pacientul anunță cu minim 48h anterior intervenției că se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta, i se va restitui tot avansul achitat. Dacă pacientul nu se prezintă și nu anunță cu cel puțin 48h anterior imposibilitatea prezentării, avansul achitat se consideră a fi pierdut cu titlul de daune interese și nu se mai restituie.