Midriază (Pupile dilatate)

Pupilele dilatate sunt normale în situații de lumină redusă. Midriaza în schimb, poate semnala o leziune oculară sau o altă problemă mai gravă la nivelul creierului. Află mai multe.

Ce este midriaza?

Dimensiunea normală a unei pupile e de aproximativ 2 – 4 mm când lumina e puternică, și 4 – 8 mm când lumina e slabă. Deci pupilele se contractă sau se dilată ca răspuns la lumina din mediul în care te afli.

Dacă se contractă, înseamnă că lumina e extrem de puternică, așa că pupilele micșorează cantitatea de lumină pe care o lasă în ochi, ca să te protejeze. Dacă se dilată, înseamnă că nu e suficientă lumină în jur, așa că face eforturi să se mărească, pentru a putea forma imagini pe retină.

Midriaza apare atunci când pupilele sunt dilatate și nu răspund la lumină. Afecțiunea mai e cunoscută și ca „pupile fixe”. Există și situații când o pupilă e mai dilatată decât cealaltă. Asta se numește „anizocorie” și e destul de frecventă. Ambele pupile reacționează normal la lumină, dar diferă în dimensiune cu mai mult de jumătate de milimetru. 

Cum să-ți verifici dimensiunea pupilelor acasă?

Poți face asta stând în fața oglinzii, în timp ce reduci și intensifici lumina din cameră, ca să vezi cum reacționează pupilele tale. Asta îți va oferi o idee de bază despre cum arată de obicei pupilele tale și cum se comportă la lumină. Tot asta îți va indica dacă pupilele tale reacționează anormal sau au dimensiuni neobișnuite. 

Pupile dilatate: Cauze

Cele mai frecvente cauze pentru pupile dilatate sunt:

  • Un consult oftalmologic în cadrul căruia s-au folosit picături pentru examinarea nervilor oculari și a retinei
  • O reacție adversă la medicamente
  • O leziune cerebrală
  • Consumul de droguri
  • Atracție sexuală (provocată de creșterea oxitocinei – hormon sexual)
  • Adrenalina

Pupile dilatate de la droguri

Anumite droguri pot provoca pupile dilatate. Printre acestea, se numără:

  • Cocaină
  • Ecstasy 
  • LSD
  • Metamfetamine
  • Ciuperci psihedelice

Pupile dilatate de la medicamente

Există și medicamente cu și fără prescripție medicală, care pot provoca pupile dilatate. Lista cuprinde:

  • Antidepresive
  • Antihistaminice
  • Medicamente anti-greață
  • Medicamente anticonvulsive
  • Atropină
  • Toxina botulinică
  • Medicamente pentru boala Parkinson

Pupile dilatate de la alte afecțiuni

Sunt și o serie de traumatisme sau boli care pot cauza pupile dilatate. În aceste cazuri, vorbim despre:

  • Sindromul Adie (răspuns anormal al unei singure pupile la lumină)
  • Anizocorie (când pupilele au dimensiuni diferite când se contractă/dilată)
  • Leziuni oculare
  • Traumatisme craniene
  • Paralizie microvasculară a nervilor cranieni (fluxul sanguin către nervii cranieni e obstrucționat, afectând și pupilele)
  • Migrene
  • Migrene oftalmice (ochiul sau ochii afectați pot suferi schimbări și în ceea ce privește dimensiunea și funcționarea pupilei)

Simptome midriază

Cele mai frecvente simptome ale pupilelor dilatate au de-a face cu modul în care lumina pătrunde în ochi. Deci în încercarea de a obține mai multă lumină, persoana se poate confrunta și cu dureri de cap, vedere încețoșată sau fotofobie (sensibilitate la lumină).  

Dacă pupilele dilatate sunt cauzate de medicamente sau consum de droguri, pacientul poate experimenta și alte simptome, precum:

  • Stare mentală neclară
  • Piele uscată
  • Febră
  • Înroșirea feței
  • Contracții, tremurături sau spasme musculare bruște și involuntare (mioclonie)
  • Convulsii
  • Retenție urinară

În cazuri grave, de supradoză, apar și alte semne:

  • Vedere în ceață
  • Palpitații
  • Dificultăți de respirație
  • Constipație
  • Retenție urinară
  • Tremurături
  • Tulburări de memorie
  • Halucinații vizuale

Tratament midriază

De cele mai multe ori, pupilele dilatate nu sunt un motiv de îngrijorare și își revin la normal de la sine. Totuși, pentru cazurile mai grave de midriază, există o serie de recomandări și tratamente:

  • Ochelari de soare, pentru a reduce sensibilitatea la lumină
  • Lentile de contact protetice, pentru a îmbunătăți aspectul ochilor ca urmare a dimensiunii variabile a pupilelor cauzate de leziuni sau afecțiuni
  • Operație oftalmologică, pentru a repara leziunile provocate de un traumatism
  • Întreruperea consumului de substanțe, cu ajutor specializat

Dacă ai primit picături pentru dilatarea pupilelor în cadrul unui consult oftalmologic, efectul ar trebui să dispară între 4 și 24 de ore. Durata depinde de tipul picăturilor și de modul în care corpul tău reacționează la substanță. Dacă dilatarea pupilelor e un efect secundar al unui medicament sau drog, durata poate varia în funcție de tipul de drog și doza administrată. Pupilele dilatate care apar ca răspuns la un factor emoțional – adrenalină, atracție, stres – ar putea avea o durată mai scurtă; pupilele își revin de regulă la dimensiunea normală în 2-3 minute. 

Alte recomandări

Pentru a reduce riscul de a avea pupile dilatate:

  • Evită lumina directă a soarelui
  • În medii luminoase, poartă ochelari de soare prescriși de un optometrist 
  • Nu te apropia foarte tare de obiect (cărți, ecrane) când citești

Deși pupilele dilatate sunt normale în caz de lumină redusă, midriaza poate semnala o leziune oculară sau o altă problemă mai severă la nivelul creierului. Programează-te la o consultație oftalmologică dacă te confrunți cu oricare dintre următoarele simptome:

  • Amețeli, dureri de cap sau confuzie (semne ale unui accident vascular cerebral)
  • Dilatare bruscă a pupilelor, care nu este cauzată de schimbarea luminii
  • Pupile care nu își modifică dimensiunea atunci când se schimbă intensitatea luminii
  • O pupila e mai mare decât cealaltă
  • Dilatarea persistă pe perioade lungi de timp

În clinicile Dr. Holhoș, beneficiezi de specialiști de top și tehnologie de ultimă generație. Alege să fii pe mâini bune.

Text revizuit medical de Dr. Teodor Holhos, Medic chirurg oftalmolog
Scris de Echipa Dr Holhos
Afecțiuni

Anizocoria e o problemă temporară și inofensivă de cele mai multe ori. Totuși, poate semnala și o leziune sau infecție în organism. Află mai multe.

Pupilele dilatate sunt normale în situații de lumină redusă. Midriaza în schimb, poate semnala o leziune oculară sau o altă problemă mai gravă la nivelul creierului. Află mai multe.

Zona zoster oftalmică e o afecțiune care necesită îngrijire medicală imediată. Află cum se manifestă și care sunt opțiunile de tratament.

Exoftalmia e de cele mai multe ori provocată de boala Graves, o boală tiroidiană. Descoperă și celelalte cauze, și cum se tratează.

Heterocromia nu îți afectează calitatea vieții și e extrem de rară. Află care sunt excepțiile și cauzele ochilor de culori diferite.

Nistagmusul este afecțiunea oftalmologică în care ochii fac mișcări repetitive și necontrolate. Descoperă și alte simptome și opțiuni de tratament.

Discromatopsia, întâlnită și sub denumirea de discromatie, este un termen general care se referă la diverse tulburări ale vederii caracterizate prin deficiența în percepția culorilor.

„Musculițele zburătoare” sunt, de cele mai multe ori, inofensive și reprezintă o etapă normală în procesul de îmbătrânire. Află care sunt cauzele și cum poți diminua simptomele.

Alergiile oculare apar ca reacție a organismului la un alergen, provocând inflamație și mâncărimi la nivelul ochilor. Cele mai frecvente alergii oculare sunt cele sezoniere.

Migrena oftalmică e cel mai des întâlnită la vârsta de 40 de ani. Se manifestă prin tulburări de vedere și chiar orbire temporară.

Keratita, cunoscută și sub numele de „ulcer cornean”, reprezintă o inflamație la nivelul corneei. Depistată la timp, afecțiunea oftalmologică e ușor de tratat și se vindecă rapid.

Diplopia e boala oftalmologică în care vezi două imagini ale aceluiași lucru. Afecțiunea poate afecta pe oricine, dar e mai des întâlnită după 60 de ani.

Xantelasma provine din familia xantoamelor și reprezintă depuneri de grăsime în celulele din pielea de la nivelul ochilor. E vizibilă prin umflături galbene, inofensive.

Daltoniștii percep culorile într-un mod diferit față de majoritatea oamenilor. De cele mai multe ori, această afecțiune oftalmologică face dificilă distingerea între anumite culori.

Epifora este o afecțiune oftalmologică ce se manifestă prin lăcrimarea excesivă a ochilor. De cele mai multe ori, nu este gravă și dispare de la sine. Totuși, dacă te confrunți cu asta și problema persistă, îți recomandăm să te programezi la un consult oftalmologic. Tratamentul poate fi diferit, în funcție de cauza epiforei.  

Dacă observi o pată galbenă pe albul ochiului, cel mai probabil, te confrunți cu pinguecula. Afecțiunea oftalmologică nu este gravă, dar simptomele pot fi inconfortabile. Află cum se tratează pinguecula și, mai important, cum ai putea s-o previi. 

Entropionul este afecțiunea oftalmologică prin care pleoapa ochiului se rotește în interior. E diferită de ectropion, unde pleoapa se întoarce în exterior. Cel mai des apare la persoanele în vârstă și, de obicei, afectează doar pleoapa inferioară.

E posibil ca și tu să te confrunți cu toxoplasmoză oculară, fără să știi. Această afecțiune a retinei e extrem de întâlnită în secolul nostru și se manifestă prin disconfort la nivelul ochilor și vedere în ceață.

Ectropionul este afecțiunea oftalmologică în care pleoapa și genele se îndepărtează de cornee, și se reorientează spre exterior.

Una dintre cele mai frecvente tipuri de cefalee e cea de origine oculară. Aceasta apare ca urmare a unei afecțiuni oftalmologice.

Blefarita e afecțiunea oftalmologică ce se manifestă prin inflamarea pleoapelor. La baza acestora, pacientul observă mici cruste, formate din particule de ulei solidificate sau din bacterii care se strâng în pliul din colțul ochiului. 

Uveita este afecțiunea oftalmologică de la nivelul tractului uveal, care se manifestă prin modificări de vedere și dureri oculare.

Printre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice, se numără și orjeletul. Acesta e cunoscut în termeni populari mai degrabă sub numele de „ulcior” și reprezintă o infecție la nivelul pleoapelor.

Pleoapa căzută e cunoscută în termeni medicali sub numele de „ptoză palpebrală”. Aceasta se manifestă prin îngustarea fantei vizuale a unuia sau ambilor ochi, creând un disconfort estetic și funcțional. 

Ambliopia este o problemă de vedere, cunoscută în termeni populari sub numele de „ochi leneș”. Această afecțiune poate apărea la un singur ochi sau la amândoi, iar studiile arată că aproximativ 3% din populație suferă de această boală oftalmologică.

Senzația de „ochi uscați” sau „ochi obosiți” se găsește, în termeni medicali, sub numele de „keratoconjunctivită uscată” sau „xeroftalmie”, și se referă la o disfuncție a filmului lacrimal.

Strabismul, cunoscut și sub numele de „vedere cruciș” sau „privire încrucișată”, e afecțiunea oftalmologică în care axa vizuală a ochilor nu este aliniată. Astfel, unul dintre ochi se abate când trebuie să privească într-un punct fix. 

Conjunctivita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice. Aceasta se poate întâlni atât la adulți, cât și la copii sau bebeluși.

Șalazionul se manifestă prin inflamarea pleoapei superioare sau inferioare. E una dintre afecțiunile oftalmologice frecvent întâlnite, și apare în momentul în care secreția glandelor sebacee de la nivelul ochiului e blocată. Șalazionul mai poate fi întâlnit și sub numele de „chalazion”.

Degenerescența maculară presupune deteriorarea maculei și, implicit, a calității vederii centrale. Această boală nu afectează și vederea periferică, deci nu poate duce la orbire completă.

Vezi toate
Fă-ți o programare

Puteți face programare rapid prin formularul din dreapta, sau direct la telefon. Colegii noștri de la recepție vă pot comunica disponibilitatea și informațiile necesare programării. Completarea formularului nu reprezintă înregistrarea sau confirmarea unei programări, ci transmiterea unei cereri de programare. Veți fi contactat de către echipa noastră, pentru verificarea disponibilității medicilor și realizarea unei programări.

VEZI CABINETELE ȘI CLINICILE

Notă de informare pacienți cu privire la programarea la consult/operație

Pacientul care își anulează o programare la consult/operație, o singură dată, cu cel puțin o zi înainte de programare, are dreptul la o a doua programare realizată în aceleași condiții.
Dacă pacientul își anulează, în mod consecutiv, și cea de-a doua programare la consult și/sau operație, o nouă programare se va efectua doar dacă pacientul acceptă plata în avans (prin ordin de plată sau cash la recepție) atât pentru consult, cât și pentru operație.
Pacientul care nu se prezintă la consult/operație, nu anunță anularea programării, și nici nu răspunde la apeluri, poate solicita o a doua programare doar dacă achită consultul/operația în avans.
Pacienții care solicită programare pentru operațiile de retină sau cele laser Prk/Femtolasik/Smile Pro achită în avans 30% din contravaloarea operației. Programarea se va realiza doar după încasarea avansului. Dacă pacientul anunță cu minim 48h anterior intervenției că se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta, i se va restitui tot avansul achitat. Dacă pacientul nu se prezintă și nu anunță cu cel puțin 48h anterior imposibilitatea prezentării, avansul achitat se consideră a fi pierdut cu titlul de daune interese și nu se mai restituie.